Începând cu 1 ianuarie 2022 sunt puse în aplicare noi Cerințe cu privire la înregistrarea echipamentelor de casă și de control (ECC) în Registrul de evidență a ECC. Cerințele au fost stabilite la 10 iunie 2021 prin Decizia Comisiei interdepartamentale pentru ECC nr. 26-11/1-19/01-2021. Modificarea Cerințelor față de ECC a fost necesară pentru a pregăti implementarea Sistemului Informațional "Monitorizarea electronică a vânzărilor" (MEV). MEV reprezintă transmiterea datelor despre tranzacțiile de comerț și prestări servicii către Serviciul Fiscal de Stat în timp real.

În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71, care nu țin de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la deduceri, cu excepția veniturilor menționate la alin. (4) din articolul respectiv.

În scopul aprobării unor măsuri de susţinere a angajatorilor şi salariaţilor din sectorul real în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID 19, de către Executivul RM a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr.316/2021 (în continuare – HG nr.316/2021). Aceasta include 3 anexe: Regulamentul privind acordarea din bugetul de stat  a indemnizațiilor salariaților cu copii cu vârsta de până la 12 ani și copii cu dezabilități, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educațional în regim cu prezență fizică (în continuare – Anexa nr. 1);

Cadrul normativ în vigoare aplicabil începând cu 1 ianuarie 2023 stabileşte limita minimă a contribuţiilor de asigurări sociale. Spre deosebire de perioadele anterioare, unde exista un plafon maxim al contribuţiei individuale de asigurări sociale, actualmente legislaţia prevede un plafon minimal al contribuţiei datorată de angajator

Sistemele informaționale de stat, prin intermediul cărora autoritățile/instituțiile publice prestează diverse servicii, impun în mod direct deținerea instrumentului de identificare a persoanei în lumea virtuală și de semnare electronică a documentelor întocmite în cadrul acestora. Pornind de la necesitatea obținerii semnăturii electronice pentru utilizarea serviciilor electronice de către mediul de afaceri, dar și de către persoanele fizice, cetățenii RM devin titulari ai unui instrument care deschide accesul către o multitudine de date personale și confidențiale ale persoanei juridice

Conform art.18 alin.(1) al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017, entitatea are obligaţia de a ţine contabilitatea şi de a întocmi situaţiile financiare în modul prevăzut de lege, de standardele de contabilitate şi de alte acte normative aprobate în conformitate cu art.8 alin.(1) lit.b).

Potrivit art. 5 alin 1¹ din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, angajatorii, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sunt obligaţi să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale şi medicale, potrivit formei şi modului aprobat de Ministerul Finanţelor, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă, emiterii ordinului de acordare a concediului de îngrijire a copilului sau concediului paternal.

Sunt angajată oficial la două entităţi economice. În legătura cu situaţia epidemiologică din ţară, începând cu data de 16 martie 2020, la locul de bază am trecut cu munca la distanță. La locul de muncă prin cumul, deoarece aveam restanţe la concediul de odihnă anual plătit,  mi s-a oferit concediu de odihnă. La locul de baza mi s-a calculat salariul în volum integral. La locul prin cumul s-a calculat indemnizaţia de concediu de odihnă anual. Totodată, la locul de muncă prin cumul am avut opţiunea de a pleca în concediu neplătit. Cum urmează a fi declarate situaţiile respective în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 pentru ambele întreprinderi?

Ordinul nr. 50 din 3 februarie 2022 al directoarei Serviciului Fiscal de Stat cu privire la modificarea Ordinului directorului SFS nr. 632/2020 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evidență și sigilare a echipamentelor de casă şi de control (ECC1) a fost publicat în MO din 5 februarie curent și a intrat în vigoare.   Potrivit documentului, fiscalizarea ECC este exclusă din procesul de înregistrare /reînregistrare a echipamentelor la autoritatea fiscală, ținând cont de faptul că obligația este atribuită Centrului de asistență tehnică, care urmează, în termen de o zi din data primirii copiei Cartelei de înregistrare a ECC, să fiscalizeze echipamentul.

În legislaţia aferentă calculării şi declarării contribuțiilor de asigurări sociale (în continuare – CAS) în anul 2024 nu au intervenit modificări esențiale ce țin de calcularea și raportarea CAS. Tarifele contribuţiilor datorate de angajator reglementate prin Anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 489/1999 )

Veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul curent ar putea fi majorate cu 86087,9 mii lei sau cu 0,7% față de indicatorul aprobat (până la 12,3 mld. lei), în timp ce cheltuielile ar putea crește cu 331087,9 mii lei sau cu 2,7% față de suma aprobată și vor constitui 12,6 mld. lei. Deficitul bugetar al FAOAM pentru anul curent ar putea constitui 245000,0 mii lei, acoperirea acestuia fiind preconizată din contul soldului mijloacelor financiare înregistrate la începutul anului în volum de 674689,8 mii lei.   Ministerul Sănătății propune pentru consultări publice proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.207/2021 fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2022.

Darea de seamă IPC 21 „După control fiscal”. Aspecte specifice   Prin Ordinul nr.156/2021 al ministrului Finanțelor cu privire la modificarea Ordinului nr. 94/2020 au fost operate modificări în formularul „Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate”, care sunt puse în aplicare din 1 ianuarie 2022. Astfel, conform pct. 1 din Ordinul prenotat, în preambulul formularului tipizat  – Forma IPC 21, rubrica „După control fiscal” are următorul cuprins: Declararea contribuţiilor de asigurări sociale recalculate în rezultatul controlului fiscal pentru persoanele asigurate; Corectarea datelor persoanei asigurate pentru o perioadă supusă anterior controlului fiscal.

În „Monitorul oficial” din 12 august 2022 a fost publicat ordinul Ministerului Finanţelor nr. 86 din 10.08.2022 (în continuare - OMF nr. 86/2022) cu privire la modificarea Ordinului Ministerului Finanţelor nr. 94 din 30.07.2020 (în continuare – OMF nr. 94/2020), prin care a fost aprobat formularul tipizat al Dării de seamă IPC21.

La data de 1 decembrie 2018 a intrat în vigoare Legea nr.270 din 23.11.2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr.270/2018), astfel fiind instituit un nou cadru general aferent remunerării muncii angajaților din sector.  

Organizația necomercială care efectuează pe parcursul anului fiscal plăți în folosulpersoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, precum și plăți în folosul angajaților săi prezintă, în termenele stabilite, organului fiscal teritorial dări de seamă fiscale prevăzute în art.92 din Codul fiscal: - Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (forma IPC);

Ieri, 3 noiembrie 2021, Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) din Republica Moldova a desfășurat webinarul și Atelierul de Lucru cu tematica „Procedura de obținere a subvenției pentru locurile de muncă ale persoanelor defavorizate. Aspecte Practice”.   În cadrul webinarului a fost explicată procedura legală de obținere a subvenției pentru crearea locurilor de muncă pentru persoanelor defavorizate, fiind exemplificată pe fiecare dintre aspectele abordate. 

Moldova este unica țară din regiunea Dunării care va avea un program național de finanțare și mentorat pentru întreprinderile sociale, obiectivul acestuia fiind susținerea dezvoltării a peste 100 de întreprinderi sociale, în special din mediul rural și crearea a cel puțin 300 noi locuri de muncă, comunică Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii. Noua inițiativă de suport antreprenorial se află la etapa de definitivare, fiind concepută de ODIMM în colaborare cu Ministerul Economiei, prin intermediul proiectului transnațional Finance4SocialChange. 

Domeniile de activitate ale consumatorilor non-casnici de gaze naturale, definiți ca persoane fizice sau persoane juridice, care procură de la furnizorii de gaze naturale și au activităli de bază din domeniile specificate anterior în pct. 1.10 din Dispoziția CSE nr.11 din 17 martie 2022 și a căror plăți pentru gazele naturale (fără TVA) consumate lunar reprezintă cel puțin 5% din volumul de vânzări din luna respective sunt extinse.   Comisia Situații Excepționale a publicat Dispoziția nr.18 din 28 aprilie curent, potrivit căreia dreptul de a solicita compensații pentru diferența de preț în urma majorării prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale pentru perioada ianuarie-martie 2022 este oferit și pentru următoarele coduri CAEM:

29.1.6.2.4 Ce cod al sursei de venit se indică în darea de seamă lunară (forma IPC) la reflectarea venitului achitat persoanei fizice ce nu practică activitate de întreprinzător aferentă transmiterii în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, usufruct, superficie) a proprietății mobiliare/imobiliare și impozitul pe venit reținut la sursa de plată?

При составлении Отчета IPC21 у меня система в двух случаях выдала ошибки, сообщая, что имена, указанные в графе 2 таблицы 2 указанного отчета не соответствуют ни идентификационному  номеру лица (IDNP), указанному в удостоверяющем личность документе застрахованного лица, ни его индивидуальному коду  социального страхования. При рассмотрении данных случаев оказалось, что один из работников, чье имя при вводе в Отчет IPC21 не соответствовало данным кодам, сменил фамилию, взяв фамилию жены, однако еще не поменял удостоверение. Другая работница развелась, вернула себе девичью фамилию, а документы также не успела еще поменять.