Un minor cu vârsta de 14 ani a primit ca moștenire o sumă de bani, care a fost oferită cu împrumut unui agent economic. Ulterior, persoana fizică respectivă a primit dobânzi aferente împrumutului dat. Urmează a fi declarate aceste venituri de către minor?

Codul civil defineşte contractul de donaţie drept unul prin care o parte, numită donator, măreşte din contul său, cu titlu gratuit, patrimoniul altei persoane, numită donatar. Altfel spus, donaţia este un contract solemn prin care donatorul, cu intenţie liberală îşi micşorează patrimoniul său în favoarea donatorului, fără a urmări de la aceasta o contraprestaţie. Art. 1198 din Codul civil (CC) defineşte contractul de donaţie şi, pornind de la definiţia expusă în articolul respectiv, ajungem la concluzia, conform căreia contractul de donaţie constituie un contract prin care o parte se obligă a transmite celeilalte părţi, cu titlu gratuit, în proprietate un bun. Prin urmare, drept efect al contractului încheiat apare obligaţia donatorului de a transmite bunul.

Baza normativă de reglementare privind administrarea activelor și pasivelor contribuabilului decedat se conține în Codul civil, Regulamentul cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin HG nr. 972 din 11.09.2001 (în continuare – Regulament), precum și în Codul fiscal (CF.)

Autoritățile intenționează să creeze un organ care va coordona și va monitoriza implementarea Proiectului de înregistrare şi evaluare funciară. În acest sens, Cancelaria de Stat propune spre consultare proiectul de dispoziție de Guvern cu privire la instituirea unui Consiliu. În componența acestuia vor fi incluși secretarul general al Guvernului, care va deține funcția de președinte, secretari de stat de la Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului și Ministerul Justiţiei, directorul Agenției Servicii Publice, precum și reprezentanți ai Agenţiei Proprietăţii Publice, Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru și ai Congresului Autorităţilor Locale din Moldova.

În declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, contribuabilul X a declarat venit rezultat în urma înstrăinării unui imobil (apartament), conform contractului de vânzare- cumpărare. Bunul imobil aparține contribuabilului în baza contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață din anul 2006 (proprietate comună în devălmășie cu soțul), și conform contractului de determinare a cotelor-părți din proprietatea comună în devălmășie și înstrăinare prin donație a cotei părți din anul 2017 (soțul a donat soției cota parte a sa după divorț). În contractul de donație din 2017 este specificată valoarea bunului imobil indicată de către Oficiul Cadastral Teritorial (OCT) conform Certificatului cu privire la valoarea bunului imobil stabilită în scopul impozitării.

Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal

Amendamente la Codul civil, aprobate prin Legea nr.133, care a intrat în vigoare la 14 ianuarie 2019, au provocat și necesitatea modificărilor și completărilor ce țin de particularitățile insolvabilității masei succesorale în Legea insolvabilității nr. 149 (art. XVI din Legea nr. 133). Astfel, în Legea nr.149 a fost introdus Capitolul IX1 (art.2351 – 23516). Astăzi vom examina noile prevederi ale legii insolvabilității. Conform prevederilor art. 2351, dispoziţiile Legii se aplică în mod corespunzător insolvabilităţii masei succesorale, cu derogările prevăzute de Capitolul IX1 din Legea insolvabilității (în continuare – Lege) şi dispoziţiile Codului civil (CC) în materie de insolvabilitate a masei succesorale.

În cazul în care persoana fizică a donat bunul imobil prin contract de donație către fiul/fiica, apare obligația de achitare a impozitului pe venit și, respectiv, de depunere a declarației? Potrivit prevederilor art. 40 alin. (5) din Codul fiscal (CF), creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi. Totodată, conform prevederilor art. 20 lit. i) din CF, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

1. (31.7.7) Care este modalitatea de prezentare a Raportul cu privire la tichetele de masă acordate angajatorilor (forma TMA18)?

Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal. Astfel, conform prevederilor alin. (1) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie:

Ca rezultat al multiplelor întrebări și interpelări recepționate cu referire la subiectul operațiunilor de încasări și plăți în numerar, precum și în contextul intrării în vigoare, din 1 aprilie anul 2025, a Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar şi pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 34/2024)

Contribuabilul a efectuat o donație sub formă de mijloace bănești și un bun imobil în folosul altei persoane fizice. Ce obligații fiscale apar în cazul dat dacă aceste persoane se află în relații de afinitate de gradul I (soacră — noră)?

Potrivit Codului de procedură penală (CPP), persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acţiunile interzise de legea penală pot intenta o acţiune civilă privitor la despăgubire prin: 1) restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală; 2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau restabilirea calității, aspectului comercial, precum și repararea bunurilor deteriorate; 3) compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală; 4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației profesionale.

În luna ianuarie 2019, în Registrul de stat al valorilor mobiliare au fost înregistrate 2 emisiuni de acțiuni suplimentare în valoare de 3,21 mil. lei. Totodată, în perioada respectivă pe piaţa secundară nu au fost derulate oferte de preluare, potrivit informațiilor publicate de Comisia Națională a Pieței Financiare. Astfel, în prima lună a anului curent, pe piața reglementată au fost efectuate 4 tranzacții în volum de 0,19 mil. lei raportate la 0,02 mil. valori mobiliare. Potrivit structurii tranzacţiilor, ponderea maximă după volum revine tranzacțiilor de vânzare-cumpărare (0,16 mil. lei sau 84,21 % din numărul total al tranzacțiilor pe piața reglementată).

Angajatorul a acordat un împrumut salariatului care ulterior a decedat. Administratorul a decis să caseze această sumă. Apar anumite obligații fiscale în cazul dat? Se va permite spre deducere suma creanței care nu poate fi încasată?    Conform prevederilor art. 2162 alin. (4) din Codul civil (CC), ținând cont şi de prevederile art. 17 din CF, prin derogare de la alin.(3), în cazurile prevăzute de lege, drepturile nepatrimoniale, precum şi drepturile patrimoniale legate în mod inseparabil de persoana defunctului, pe care cel ce a lăsat moștenirea le avea la momentul decesului, trec la moștenitor.

Pe parcursul anului 2018, Agenția Servicii Publice a lansat un serviciu nou, destinat cetățenilor care doresc să perfecteze actele de proprietate pentru bunurile imobile din localitățile rurale în baza certificatului de moștenire, prin metoda simplificată, conform căreia bunurile imobile moștenite sunt identificate în baza materialului cartografic existent, iar înregistrarea dreptului de proprietate se face cu titlul provizoriu. Costul lucrărilor cadastrale simplificate este de 200 lei pentru un bun imobil, până în prezent deja fiind solicitate 80 de astfel de proceduri. Despre acesta și alte rezultate înregistrate de Agenția Servicii Publice a vorbit directorul ASP, Serghei Railean, în cadrul unei conferințe de totalizare.

Prin încheierea unei Judecătorii raionale, a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de custodele masei succesorale S., cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate a masei succesorale, rămase după decesul fondatorului și administratorului GȚ ,,X”. Prin hotărârea aceleiași instanțe, a fost constatată incapacitatea de plată a masei succesorale și s-a intentat procesul de insolvabilitate a masei succesorale rămase după decesul fondatorului și administratorului GȚ ,,X”. În calitate de administrator al insolvabilității masei succesorale, a fost desemnat administratorul autorizat. În cadrul procedurii de insolvabilitate, urmează a fi valorificate bunuri, pentru care administratorul insolvabilității trebuie să elibereze facturi fiscale.

Peroanele fizice care nu practică activitate de întreprinzător mai au la dispoziţie opt zile pentru a depune Declarației privind impozitul pe venit pentru persoanele fizice. Noi continuăm oferirea răspunsurilor la întrebările adresate de către contribuabili. Apare oare la moștenitor obligația de stingere a datoriei fiscale la impozitul pe venit a persoanei decedate la primirea moștenirii?

Declaraţia persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune. În contextul declarării stării de urgență, potrivit prevederilor pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției nr.3 cu modificări a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM, termenul de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru 2019 de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător a fost extins până la 29 mai 2020.

Funcționarul vamal va indica date suplimentare în Formularul tipizat TV-28, care se eliberează persoanelor fizice ce trec frontiera vamală şi serveşte pentru legiferarea valutei străine introduse în Republica Moldova (bancnote, monede), a documentelor de plată (cecuri, acreditive), metalelor preţioase (aur, argint, platină, alte metale), pietrelor scumpe (diamante, briliante, rubine, smaralde, safir, perle), a bijuteriei din metale preţioase şi din pietre scumpe, deşeurile acestora, după completarea declaraţiei vamale DV-6.