Câțiva casieri și asistenți de vânzări într-un supermarket din Spania au atacat în instanța de judecată națională faptul instalării de angajator a sistemului de supraveghere video ascuns și efectuării filmărilor activității angajaților. La examinarea cazului angajatorul a declarat că supermarketul avea pierderi economice. Pentru a investiga aceste pierderi, angajatorul reclamanților a decis să instaleze camere de supraveghere, unele fiind vizibile, iar altele erau ascunse. Reclamanții au fost informați despre camerele vizibile, nu și despre cele ascunse, iar materialele video au demonstrat faptul că reclamanții au sustras marfă.

Lipsa marcajului produselor alimentare în limba de stat sau traducerea incorectă a acestuia, neindicarea tuturor ingredientelor utilizate la fabricarea produsului (inclusive a celor ce pot provoca alergii), indicarea eronată a componenților din rețetă, indicarea incorectă a masei nete a produselor sunt doar unele aspect depistate în cadrul controalelor ANSA la entitățile economice din domeniul alimentar, care sunt obligate să aplice prevederile Legii nr. 279 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare. Amintim, aceasta a intrat în vigoare la 12 ianuarie 2019. În procesul de implementare a Legii nr.279 atât operatorii din domeniul alimentației publice cât și inspectorii au depistat mai multe lacune, care au fost puse în discuție în cadrul unei ședințe organizate de Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. La discuții au participat reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și operatori din domeniu.

Concursurile comerciale și investiționale reprezintă una dintre modalitățile de atragere a investițiilor private în societățile comerciale cu capital public sau public-privat. Astfel, prin concurs comercial sau investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale cu capital public sau public-privat, precum și complexe de bunuri imobile.   Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (Legea nr. 121/2007) definește concursul comercial drept concurs a cărui condiţie de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, iar concursul investițional - concursul la care cumpărătorul, pe lângă preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, își asumă obligaţii investiţionale, în mare parte capitale.

Soluţie fiscală individuală anticipată (SFIA) reprezintă un act administrativ emis de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) în vederea soluţionării cererii unei persoane fizice și persoane juridice care desfășoară activitate de întreprinzător referitoare la aplicarea legislaţiei fiscale asupra unei (unor) situaţii și/sau tranzacţii viitoare specifice. În conformitate cu prevederile art. 1361 alin. (1) din Codul fiscal (CF), soluţia fiscală individuală anticipată se emite la cererea persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător, în modul stabilit de către Guvern. Guvernul RM a aprobat în ședința din 18 ianuarie 2019 hotărârea cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedura de emitere a soluției fiscale individuale anticipate.

Presupunem că un pacient al unei instituții medicale dorește să beneficieze, pe lângă servicile medicale incluse în Programul unic de asigurări, de alte servicii adiționale, cum ar fi – televizor, sport, supravegherea copiilor etc. Cum ar urma să fie achitate aceste servicii?

Dincolo de poziționarea pe piață și de produsele sau serviciile oferite, o companie nu poate supraviețui fără coloana ei vertebrală: angajații. În lipsa motivației care să îi împingă spre succes, ei își pot pierde interesul și sentimentul de apartenență, cu o serie de consecințe foarte grave pentru organizație. Dacă ești un manager abil, vei sta mereu cu ochii pe rezultate, dar îți vei pune la contribuție viziunea pentru viitor, prin câteva metode eficace. Stimulează echilibrul viață personală – job În ultimii ani, angajatorii devin din ce în ce mai conștienți cu privire la așteptările pe care le au angajații de la job, dincolo de salariu. O mare parte din cei care activează în companii vor să își mențină productivitatea, dar resimt tot mai mult presiunea unui ritm alert de zi cu zi.

Investițiile sunt acea verigă a ciclului de viață a unei societăți, fără de care succesul în activitate nu poate fi atins. Indiferent de mărimea entității comerciale, genul de activitate, investițiile sunt cele ce fac ca o entitate sau alta să aibă un mod de activitate eficient, pot să genereze o impulsionare prin creșterea producției sau a volumului de servicii prestate, să îmbunătățească calitatea acestora, să condiționeze extinderea entității și diversificarea activității desfășurate.

lucrările de proiectare au început într-o altă perioadă ficală diferită de anul 20XX, certificatul nominalizat poate fi utilizat pentru perioadele fiscale viitoare? În conformitate cu art.793 alin.(2) din Codul fiscal, pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale, nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit, pînă la data achitării venitului, un certificat de rezidenţă eliberat de autoritatea competentă din statul său de rezidenţă.

În conformitate cu prevederile art. 79³ alin. (1) din Codul fiscal, aplicarea tratatelor internaţionale care reglementează impozitarea sau includ norme ce reglementează impozitarea se efectuează în modul stabilit de prevederile tratatelor internaţionale şi ale legislaţiei fiscale din Republica Moldova.

La entitatea ONG, în cadrul unui proiect, câteva persoane fizice au elaborat manuale, caiete, teste etc. În baza contractelor de autor încheiate, autorul transmite integral către entitate produsul final şi drepturile sale exclusive de valorificare a lui. Entitatea ONG înregistrează aceste drepturi de autor în componența imobilizărilor necorporale (dacă da, durata de utilizare va fi durata proiectului?) sau la cheltuielile aferente mijloacelor cu destinație specială?

(Continuare. Începutul în nr. 4(38) din iunie 2017) Legislația fiscală stabilește mai multe tipuri de venituri pasibile reținerii impozitului pe venit la sursa de plată, și anume:

”Creez site-uri de la zero”, ”Traduceri”, ”Muncă la distanță pentru cei ce doresc un job suplimetar”… În ultima perioadă tot mai frecvent găsim în rețelele de socializare atât cereri, cât și oferte de la/pentru persoane fizice, care, fie în timpul liber, fie drept activitate de bază, propun prestarea diferitor servicii fără înregistrarea unei forme organizatorico-juridice a activității sale. Aceste persoane sunt considerate freelanceri, fiind pentru țara noastră mai noi ca noțiune, nu și ca fenomen.

Compania din ZEL beneficiază de import servicii — consultanță juridică furnizată de către persoana juridică din România. Apare în aceste circumstanțe obligația achitării TVA la importul de servicii, de prezentare a declarației TVA? Și dacă furnizorul nu prezintă certificatul de rezidență, apare obligația de reținere a impozitului la sursa de plata de 12%?

Începînd cu 1 ianuarie 2019, cheltuielile legate de achitarea ajutorului material anual şi a compensaţiilor parţiale a cheltuielilor prin intermediul prestatorului de servicii de plată, vor fi acoperite din bugetul de stat. Actualmente, potrivit Legii Fondului de susţinere a populaţiei, finanţarea programelor cu destinaţie specială în domeniul asistenţei sociale şi serviciilor sociale incluse în pachetul minim de servicii sociale, se realizează din contul transferurilor lunare efectuate de către persoanele juridice care prestează servicii de telefonie mobilă, în mărime de 2,5 % din venitul obţinut din vânzările aferente acestor servicii şi transferurile obţinute din plata suplimentară obligatorie în cuantum de 50 de lei de la perfectarea şi eliberarea certificatului de înmatriculare al automobilului.

Urmează de a reține impozitul pe venit la sursa de plată, în cazul în care rezidentul — persoana juridică beneficiază de servicii de transport rutier, prestate de un nerezident (România) pentru transportarea mărfurilor sau pasagerilor?

Potrivit prevederilor art. 102 alin. (15) din Codul fiscal şi pct. 32 alin. 2) lit. a) din Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată

Recent întreprinderea a încheiat un contract de prestări de servicii cu un traducător autorizat. Se retine careva impozit la sursa de plată? Cum se tratează așa o plata din punct de vedere fiscal? Cheltuielile privind traducerea se consideră deductibile?

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul cu privire la modificarea și completarea Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 50 din 15 martie 2017 privind aprobarea unor formulare-tip ce atestă rezidența și impozitul pe venit achitat de către nerezidenții Republicii Moldova. Astfel, se propune completarea anexei nr. nr.7 — Instrucțiunea cu privire la modul de completare a formularelor-tip ce atestă rezidența și impozitul pe venit achitat de către nerezidenți în Republica Moldova, cu prevederi ce stipulează dreptul subdiviziunii SFS de a nu elibera certificatul de rezident (Forma 1-DTA17),

Aspecte fiscale ale noilor norme introduse de Guvern privind tarifele pentru serviciile prestate de interpreţi şi traducători autorizaţi La 26 august 2016 a întrat în vigoare Hotărîrea Guvernului nr. 979 din 17 august 2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la stabilirea tarifelor pentru serviciile prestate de interpreţi şi traducători autorizaţi (în continuare – Hotărîre) (MO nr. 277-287/1071 din 26.08.2016).

În Ordinul Ministerului Finanțelor nr.50 din 15 martie 2017 privind aprobarea unor formulare-tip ce atestă rezidența și impozitul pe venit achitat de către nerezidenții Republicii Moldova au fost introduce modificări şi completări. Amintim, că prin Ordinul nr. 50 au fost aprobate formularul-tip Forma CCR17 „Cerere de eliberare a certificatului de rezidență”, formularul-tip Forma 1-DTA17 „Certificat de rezidență”, formularul-tip Forma 2-DTA17 „Cerere pentru eliberarea certificatului privind atestarea impozitului pe venit achitat/reținut de nerezident în Republica Moldova”,