Conform prevederilor art. 7 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, este obligată să păstreze mijloacele bănești în instituții financiare și să achite plățile la bugetul public național, angajaților, creditorilor, precum și să onoreze celelalte obligații de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

Odată cu semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană în iunie 2014, precum și odată cu obținerea statului de țară candidată la UE în iunie 2022, amplul proces de integrare europeană în care este implicată Republica Moldova

Sunt angajată oficial la două entităţi economice. În legătura cu situaţia epidemiologică din ţară, începând cu data de 16 martie 2020, la locul de bază am trecut cu munca la distanță. La locul de muncă prin cumul, deoarece aveam restanţe la concediul de odihnă anual plătit,  mi s-a oferit concediu de odihnă. La locul de baza mi s-a calculat salariul în volum integral. La locul prin cumul s-a calculat indemnizaţia de concediu de odihnă anual. Totodată, la locul de muncă prin cumul am avut opţiunea de a pleca în concediu neplătit. Cum urmează a fi declarate situaţiile respective în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 pentru ambele întreprinderi?

Controlul fiscal reprezintă o metodă specială de asigurare a legalității, fiind reglementat de următoarele acte normative de bază: Codul fiscal (în continuare – CF), Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al CF nr.408/2001, Constituţia RM.

SRL „X” efectuează un schimb de teren agricol cu persoana fizică „A”. Conform contractului, schimbul terenului are loc fără achitarea unei sume între părți. În contract este stipulat: „Valoarea bunului imobil, teren ce se înstrăinează

36.2.2 Apare sau nu obligația de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurare socială în privința unui cetățean străin angajat în baza unui contract individual de muncă încheiat cu o întreprindere cu investiții străine din Republica Moldova?

Scutirea de la TVA fără drept de deducere la serviciile legate de îngrijirea bolnavilor şi bătrânilor, precum şi mărfurile, din contul organizațiilor de binefacere, destinate pregătirii pachetelor pentru bătrânii nevoiași şi distribuite lor gratuit nu reprezintă ajutor de stat, potrivit Deciziei nr. ASS-51 din 12.07.2019 a Consiliului Concurenței. În decizie se spune că măsura respectivă a fost raportată de Serviciul Fiscal de Stat. Aceasta este acordată în baza art. 103 alin. (1) pct. (9) din Codul fiscal și constă în scutirea de la plata TVA, fără drept de deducere la serviciile legate de îngrijirea bolnavilor şi bătrânilor, precum şi mărfurile, din contul organizațiilor de binefacere, destinate pregătirii pachetelor pentru bătrânii nevoiași şi distribuite lor gratuit.

Ministerul Economiei și Infrastructurii anunță că componenta de granturi pentru întreprinderile mici și mijlocii a Proiectului Ameliorarea Competitivității (PAC II) a fost extinsă până la 30 iulie 2021. Decizia a fost luată de Banca Mondială, la solicitarea MEI, fiind complementată de majorarea plafonului de co-finanțare până la suma 300 mii lei cu scopul asigurării accesului agenților economici din Moldova la finanțare din partea Proiectului pentru a-și lărgi exporturile. Prin intermediul proiectului, peste 100 de întreprinderi beneficiare au mărit volumul afacerii și au creat circa 340 de noi locuri de muncă, generând, în medie, exporturi de peste $232 mii.

Acesta este genericul noului concurs de Granturi mari pentru companiile din Republica Moldova orientate spre export, lansat de ODIMM pe data de 4 aprilie 2022. Valoarea grantului poate fi de la 250 mii lei până la 2 mil. lei, iar contribuția proprie a solicitantului este de minim 50%.   Totodată, pentru achiziționarea serviciilor de dezvoltare a afacerii, antreprenorii pot accesa un business voucher în valoare de 100 mii lei cu o contribuție proprie de minim 20%.  

Consiliul Concurenței a anunțat despre finalizarea investigației inițiate pe marginea comportamentului întreprinderilor „S" SRL, „D" SRL, „R" SRL și altor două întreprinderi participante în cadrul procedurilor de achiziții publice organizate și desfășurate de către Direcția Generală Locativ-Comunală a Consiliului Municipal Chișinău, în perioada 2016-2017. Drept urmare, acestea s-au ales cu amenzi în valoare totală de 341 399,75 lei. Autoritatea menționează în informația difuzată că participarea în cadrul procedurilor de achiziții publice reprezintă în sine o competiţie între participanţi, care implică asigurarea confidenţialităţii informaţiilor care fac obiectul propriu-zis al competiţiei, produsele licitate şi preţurile acestora, fapt ce poate fi asigurat în situația în care ofertele sunt întocmite în mod individual, de fiecare dintre participanţii la licitaţie.

Prețurile medii de vânzare la produsele agricole în anul 2021 au sporit cu 13,7% față de anul 2020, conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, în anul 2021, la produsele vegetale  preţurile producătorului agricol s-au majorat cu 12,6%, mai accentuat acestea sporind la soia (cu 45,3%), rapiță (cu 41,0%), floarea-soarelui (cu 25,3%), porumb (cu 13,0%), leguminoase pentru boabe (cu 12,2%), grâu (cu 10,2%) și la struguri (cu 8,4%). În același timp, s-au micșorat preţurile producătorului la culturi bostănoase alimentare (cu 31,8%), fructe sămânțoase (cu 30,4%), legume și cartofi (cu câte 3,5%).

Entitatea noastră intenționează să transmită unui partener din străinătate, în scop de promovare a vânzărilor, produse fabricate de întreprindere. Care va fi regimul TVA pentru o asemenea livrare?   Potrivit art. 95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova, este obiect impozabil. Totodată, alin. (2) lit. c) al aceluiași articol stabilește prevederi derogatorii de la prevederile citate. Astfel, livrarea de mărfuri și servicii efectuate cu titlu gratuit în scopuri de publicitate și/sau de promovare a vânzărilor

  Răspunsul reiese din Cerinţele tehnice faţă de echipamentele de casă şi de control, aprobate prin Decizia Comisiei interdepartamentale pentru echipamente de casă și de control nr. 26-11/1-19/02-2020 din 20 octombrie 2020.          Astfel, în conformitate cu pct. 20.1 subpct. 3) din Cerințele tehnice mașina de casă și de control/imprimanta fiscală (MCC/IF) trebuie să conţină indicator/indicatoare de vizualizare (operator/client). 

Conform prevederilor art. 22611 alin. (5) lit. i) din Codul fiscal, informaţia prezentată de către persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor fizice care practică activitate independentă, va conţine date despre contractarea/rambursarea împrumuturilor pe parcursul unui an fiscal, reflectate în contabilitatea întreprinderii, ce depăşesc cumulativ suma de 200 mii de lei.      Plafonul de 200 de mii de lei se aplică separat împrumuturilor și separat rambursărilor în procesul de furnizare a informației. 

Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a aprobat Dispoziția nr. 21 din 18 mai curent, care conține mai multe derogări de la prevederile Codului fiscal și ale altor acte normative, precum și prevede o serie de măsuri noi. Astfel, prin derogare de la prevederile art. 104 lit.a) din Codul fiscal, pe perioada stării de urgență, începând cu 19 mai 2022, exportul și livrarea asimilată exportului, inclusiv în portul Internațional Giurgiulești și în Zonele Economice Libere, a uleiului de floarea soarelui (poziția tarifară 1512), se scutește de TVA fără drept de deducere.

Conform art.1198 alin.(1) din Codul civil, prin contract de donaţie, o parte (donator) se obligă să majoreze din contul patrimoniului său

În trimestrul III al anului curent, au fost declarați în stare de insolvabilitate 2866 agenți economici, potrivit datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, numărul acestora este mai mare, anterior fiind declarați în stare de insolvabilitate 2318 întreprinderi. Totodată, în trimestrul III din anul 2017 în stare de insolvabilitate au intrat în insolvabilitate 2088 agenți economici, iar în anul 2016 – doar 125. Potrivit Legii insolvabilității, participanţi la procesul de insolvabilitate sunt: administratorul provizoriu, administratorul insolvabilităţii, lichidatorul, creditorii,

Cererea de admitere a creanţelor are același regim juridic ca și cererea de chemare în judecată, cu excepţiile stabilite la art. 19 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Lege). Cererea de admitere a creanţelor reprezintă o cerere prin care pretinsul creditor al debitorului insolvabil își înaintează în instanţa de insolvabilitate

Potrivit prevederilor pct. 82 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Anexa nr.1 a Hotărîrii de Guvern nr.693/2018, în scopul aplicării art.49 din Codul fiscal, noţiunea de mărfuri (servicii) produse în zona economică liberă corespunde genurilor de activitate pasibile desfăşurării activităţii în zona economică liberă care sînt stabilite la art.6 alin.(10) din Legea nr.440-XV din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere.

În urma deciziei judecătorești emise în anul 2022, debitorul este obligat să transmită un mijloc fix (bun imobil) în contul datoriei, în vederea stingerii obligației față de creditor. Asupra mijlocului fix a fost aplicat sechestru. Cum se documentează transmiterea proprietății sechestrate? Creditorul are obligația de a calcula/achita TVA la transmiterea proprietății sechestrate de către debitor? Cum reflectă creditorul tranzacția respectivă în Declarația privind TVA?