În conformitate cu art. 5 pct. 38) din Codul fiscal, campania promoțională este modalitatea de promovare a vânzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunțate public

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.

Populația economic activă în Republica Moldova în primul trimestru al anului 2018 a constituit 1172,9 mii persoane, în creștere cu 2,4% față de aceiași perioadă a anului 2017, informează Biroul Național de Statistică. Ponderea femeilor din numărul total constituie 50,4%, iar cea a bărbaților — 49,6%. În mediul rural sunt înregistrate mai multe persoanele economic active – 52,4%, pe când în mediul urban — 47,6%. În același timp, populaţia ocupată a constituit 1124,6 mii persoane, fiind, practic, la nivelul trimestrul I al 2017. Ca și în cazul populației economic active, nu au fost înregistrate disparități pe sexe la ocuparea forţei de muncă: activează 50,7% femei și 49,3% bărbați, iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban — 52,7% mediul rural și 47,3% mediul urban.

Colaborarea comercial-economică dintre Republica Moldova și Republica Turcia au fost discutate de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici și Hulusi Kiliç, Ambasadorul Turciei în țara noastră.

În baza Dispoziției viceprimarului municipiului Chișinău nr. 548-d din 20 iunie 2017 cu privire la aprovizionarea populației orașului Chișinău cu producția agricolă și miere de albine în anul 2017, preturile de sector, prin dispoziția internă, au stabilit locuri unde se permite comercializarea producției agroalimentare în teritoriu cu antrenarea producătorilor agricoli din complexul agroalimentar municipal și din raioanele republicii.

În ediția nr. 5(60) este publicat un interviu realizat cu Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari.   - La 1 iulie Serviciul Fiscal de Stat a marcat 30 de ani de activitate. Pe parcursul acestei perioade, autoritatea fiscală națională a trecut prin mai multe reforme structurale.În opinia Dumneavoastră, ce a stat la baza creării unei structuri eficiente ce reușește să promoveze o administrare fiscală echilibrată?

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 7 august curent (nr.199- 204) a fost publicată Legea nr. 142/2020 pentru modificarea Legii nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (în continuare - Legea nr 142/2020”).

Pachetul de legi ce vizează reforma fiscală nu prevede înăsprirea regulilor de joc și nu presupune nicidecum o presiune suplimentară asupra mediului de afaceri. Afirmația a fost enunțată de directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, în cadrul unei ședințe a Camerei Americane de Comerț, organizată cu scopul de a informa comunitatea de business despre implementarea reformei fiscale. În mesajul său, șeful fiscului a menționat că pachetul de legi este o măsură importantă și bine gândită, asumată de Guvern, reieșind dintr-o analiză profundă a situației economice și vine să perfecționeze și să ajusteze legislația fiscală la evoluțiile economice și sociale atât la nivel național cât și internațional.

Biroul Naţional de Statictică a publicat Raportul pentru trimestrul IV al anului 2017, conform căruia munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 5,3%, fiind în ușoară descreștere față de trimestrul IV al anului 2016 (5,9%). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre salariații bărbați (5,8%) decât salariații femei (4,8%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unei înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (40,1%) și comerț (27,1%).

Conform datelor provizorii  privind evoluţia conturilor internaţionale ale Republicii Moldova în trimestrul I 2020publicate de Banca Națională a Moldovei, deficitul contului curent al balanței de plăți a RM, în trimestrul I 2020, s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-martie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB. Deficitul a constituit $188,80 mil., în scădere cu 20,9 la sută. Raportat la PIB, contul curent a constituit -7,6 la sută (față de -9,9 la sută în trimestrul I 2019). Această dinamică a fost determinată de majorarea excedentelor înregistrate la veniturile primare și secundare, în timp ce balanțele bunurilor și serviciilor s-au deteriorat.

Context Acest articol este o continuare a discuțiilor inițiate în cadrul unei mese rotunde, organizate de redacția revistei „monitorul fiscal.FISC.md” cu reprezentanții agențiilor de turism, și care țin de incertitudinile contabile și fiscale cu care se confruntă entitățile din acest domeniu de activitate. Ar fi corect să menționăm că turismul se află într-o dezvoltare dinamică atât la nivel global, cât și la cel național. Dar ce este turismul? Pot fi aduse mai multe definiții ale acestui termen, însă majoritatea se reduc la următoarele: turismul este o formă de odihnă activă, călătorii efectuate în scopul cunoașterii unor regiuni, țări noi și care se îmbină cu elemente de agrement cultural, sportiv etc. Tot mai multe entități din domeniul turismului (agenții de turism) apar în atenția publică, propunând cele mai exotice și diverse forme de odihnă pentru cetățeni.

Ieri, 21 mai, în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă au fost înregistrate 14 328 locuri de muncă vacante, cu 1864 mai multe decât acum două săptămâni. Cele mai multe locuri de muncă libere sunt înregistrate în municipiul Chișinău – 5746. La Bălți agenții economici propun 1334 poziții vacante, în UTA Găgăuzia – 331, Orhei – 405, în Cahul – 409, în Ugheni – 307…

În anul 2019 produsul intern brut (PIB) a constituit 210,1 mld. lei, în creștere cu 3,6% faţă de anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la creșterea PIB au contribuit următoarele activități economice: • Construcțiile (+1,3%), cu o pondere de 8,6% la formarea PIB • Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; transportul și depozitarele; activitățile de cazare și alimentație publică (+1,2%), cu o pondere de 21,8% la formarea PIB

Context Cu mai mult timp în urmă am participat la o masă rotundă, organizată de redacția revistei Monitorul Fiscal FISC.md, la care au fost puse în discuție problemele de ordin contabil şi fiscal cu care se confruntă întreprinderile din domeniul turismului. La acest eveniment contabilii practicieni, participanți la discuții, au vorbit de multiple probleme contabile (de metodologie) şi fiscale (incertitudini în aplicarea legislației fiscale) cu care se confruntă entitățile din acest domeniu de activitate. De atunci am urmărit cu atenție evoluarea lucrurilor, menite să schimbe situația în domeniul turistic, în partea ce ține de publicațiile pe paginile edițiilor periodice de specialitate, actele normative, scrisorile explicative emise de organele de reglementare şi supraveghere.

Prin Legea nr. 204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală au fost operate modificări și completări la Codul fiscal, inclusiv la compartimentul ce ține de reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. În continuare vom examina aspectele ce sunt puse în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2022.   Reiterăm, că obligația privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată apare în următoarele situații: 1. La plata salariului (art. 88, parțial 881 din CF); 2. La efecuarea altor plăți efectuate în folosul rezidentului:        2.1. reținerea prealabilă (art. 90,89 din CF)

Conducerea Serviciului Fiscal de Stat a avut o întrevedere cu un grup de reprezentanți ai Camerei de comerț americane din Moldova ,,AmCham Moldova ”. Evenimentul a avut loc astăzi, 13 februarie 2018, în incinta SFS. În cadrul evenimentului cei prezenți au abordat subiecte ce ţin de reforma Serviciului Fiscal de Stat, esența noii structuri, prioritățile SFS pentru 2018; aspecte ce vizează arhivarea documentelor contabile;

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

Au mai rămas circa două săptămâni până la data-limită stabilită (31 martie 2020) pentru depunerea Declarației de avere și interese personale pentru anul 2019. Autoritatea Națională de Integritate precizează că subiecții declarării o pot depune în format electronic, prin accesarea Declarației on-line. Totodată, subiectul declarării trebuie să se asigure că are semnătura electronică valabilă și că dispune de toate documentele care certifică proveniența veniturilor ce urmează a fi declarate. Experiența anilor precedenți arată că majoritatea subiecților declarării amână momentul depunerii Declarației pentru ultimele zile, fapt care poate supraîncărca sistemul „e-Integritate” și, respectiv, poate crea incomodități suplimentare declaranților.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, organele administraţiei publice centrale și locale (în continuare – fondatori) pot transmite proprietatea publică (terenuri, obiecte de mijloace fixe și alte bunuri) autorităţilor și instituţiilor publice la autogestiune (autonomie financiară), instituţiilor medico-sanitare, instituţiilor de învățământ superior, întreprinderilor de stat sau municipale (în continuare – entităţi):

Poate sau nu solicita organul vamal acte și informații suplimentare referitoare la valoarea în vamă? Temeiul legal Un drept general al organelor vamale de a solicita documente și informații suplimentare necesare vămuirii este prevăzut de art. 178 și 179 din Codul vamal al RM (CV):