Astăzi, 25 iunie, secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, a avut o întrevedere cu membrii Camerei de Comerț Americane din Republica Moldova (AmCham), în cadrul căreia părțile au discutat  subiecte de interes pentru mediul de afaceri în scopul excluderii unor neclarități în aplicarea normelor fiscale și contabile. De asemenea, au fost expuse viziunile Ministerului Finanțelor ce vor fi prioritare în următorul exercițiu al politicii fiscale, menite să asigure o legislație fiscală certă și echitabilă.

Prin Legea nr.60 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative sunt introduse măsuri ce vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020 și vizează comasarea contribuțiilor obligatorii de asigurare sociale (CAS) datorate de angajator și de angajat la nivel de angajator, iar obligațiile aferente primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (PAM) vor fi excluse de la angajator, aceste plăți devenind obligație a angajatului.   Astfel, în vederea eficientizării administrării fiscale, modificările au drept scop unificarea a patru obligații în două.  Respectiv, repartizarea acestora impune operarea modificărilor în formularele de raportare a obligațiilor.

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

Cum urmează a fi calculată baza valorică a terenului – proprietatea cetățeanului, care a suportat cheltuielile aferente lucrărilor de îmbunătățire a acestuia, dar și a spațiului adiacent? Urmează a fi efectuată ajustarea bazei valorice cu suma investițiilor efectuate? Proprietatea privată (terenul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) și c) din CF, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din CF, creșterea de capital definită la art. 40 alin.  (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

„Unitatea de Implementare și Administrare a Proiectului Creșterii Producției Alimentare” se reorganizează, prin transformare, în Instituția Publică „Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii”. Ieri, 24 iunie 2020, Guvernul a aprobat proiectul  hotărârii cu privire la constituirea Agenției. Aceasta este persoană juridică, dispune de autonomie administrativă și financiară, de conturi de decontare, cont trezorerial și special în instituțiile bancare, inclusiv în valută străină.   Funcția de fondator al instituției este exercitată, în numele statului, de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Autoritățile au elaborat noul concept al Programului „START pentru TINERI: o afacere durabilă la tine acasă”. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea acestuia a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali și, ținând cont de actualizarea documentului, prevede abrogarea HG nr. 973/2018 prin care a fost aprobat Programul actual. Programul va fi implementat în continuare de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   Astfel, se propune extinderea termenului de implementare de la 2 la 3 ani, precum și excluderea criteriului obligatoriu de participare la Componenta „Instruire și consultanță antreprenorială”.

În conformitate cu prevederile Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală nr.180 din 26.07.2018, persoanele fizice au posibilitatea de a-și declara bunurile nedeclarate sau care au fost declarate la valoare redusă, achitând o taxă în mărime de 6% din valoarea bunurilor declarate voluntar. Astfel, potrivit Legii, subiecții declarării voluntare, până astăzi, 10 decembrie 2018 inclusiv, trebuie să prezintă la bancă o cerere cu privire la declararea voluntară a mijloacelor bănești pentru depunerea acestora în contul bancar și transferarea mijloacelor bănești a căror sumă este indicată în cerere în contul specificat.

La 12 ianuarie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 415 din 22 decembrie 2023 pentru modificarea Legii nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației. Astfel, a fost completată lista activităților permise a fi desfășurate în cadrul parcului pentru tehnologia

Salariatul este obligat să achite primele de asigurare obligatorie de asistenţă medical (AOAM) în modul stabilit de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la сondiţiile de asigurare medicală a angajaților. La determinarea obiectului impozabil privind impozitul pe venit pentru persoana fizică se permite deducerea sumelor pentru primele de AOAM achitate de persoanele fizice în

Trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală a RM este legată de îndeplinirea anumitor proceduri vamale, cum ar fi: alegerea regimului vamal, perfectarea actelor vamale, achitarea drepturilor de import sau de export. Un rol deosebit din acest

Antreprenorii care au comis încălcări fiscale în sumă de până la 5000 lei și cetățenii a căror încălcări constatate nu depășesc 500 lei nu vor fi sancționați, dar, după cum prevede art. 235 alin 11 din Codul fiscal, vor fi aplicate avertizări. Membrii Comisiei economie, buget și finanțe au aprobat, pentru a fi prezentat în prima lectură în ședință plenară a Parlamentului, proiectul de lege ce prevede modificarea art. 231 (alin.4) din CF.   Potrivit  legislației fiscale în vigoare, se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei

Adesea noțiunea de scutire pentru persoana întreținută în percepția contribuabililor este echivalată  cu scutirea pentru copii, prevederile legale însă cuprind o categorie vastă de subiecți ce pot fi  recunoscuți în calitate de persoane întreținute, noțiunea dată având o interpretare mult mai largă.  Astfel, în conformitate cu art.35 alin. (1) din CF, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are  dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția  persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu  dizabilități severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 18900 de lei anual. 

În prezentul articol sunt oferite răspunsuri la unele întrebări, care apar în activitatea agenților economici cu referință la modul de documentare și de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri, care, până a fi puse în libera circulație, sunt plasate într-un regim vamal temporar, ce are drept efect suspendarea de drepturile de import.  Ce acte normative reglementează regimul de antrepozit vamal?

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

Ținând cont de faptul că, până la finele anului 2021, va fi exclus funcționalul de autentificare cu login/e-mail și parolă pe portalurile www.raportare.gov.md  și www.servicii.fisc.md, venim în sprijinul contribuabililor cu articolul „Identitatea electronică: excluderea opțiunii de autentificare cu nume de utilizator și parolă. Autentificare va fi posibilă doar prin MPass”.    Deși anterior acesta a fost accesibil doar pentru abonații publicației „Monitorul Fiscal FISC.md”, astăzi oferim accesul tuturor persoanelor interesate, luând în considerare importanța subiectului și necesitatea informării utilizatorilor serviciilor fiscale electronice.

Cadrul normativ în vigoare aplicabil începând cu 1 ianuarie 2023 stabileşte limita minimă a contribuţiilor de asigurări sociale. Spre deosebire de perioadele anterioare, unde exista un plafon maxim al contribuţiei individuale de asigurări sociale, actualmente legislaţia prevede un plafon minimal al contribuţiei datorată de angajator

Inițiativa legislativă de operare a modificărilor în Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale a fost examinată în cadrul ședinței Comisiei protecție socială, sănătate și familie din 8 decembrie.   Documentul prevede că mijloacele financiare încasate la BASS (inclusiv majorările de întârziere, amenzile aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS) şi sumele rezultate în urma aplicării amenzilor contravenţionale) ce sunt  acumulate pe contul Trezoreriei de Stat vor fi virate zilnic la contul CNAS. Totodată, Legea nr.489/1999 va stipula expres că nu se admite dezafectarea mijloacelor financiare de la BASS în alte scopuri decât cele prevăzute de legislaţie.

În conformitate cu prevederile art.113 din CF, în cazul suspendării livrărilor supuse T.V.A., subiectul impozabil este obligat să informeze despre aceasta Serviciul Fiscal de Stat. Anularea înregistrării ca și contribuabil al T.V.A. se efectuează în modul stabilit de SFS.

Inițiativa legislativă privind modificarea unor acte normative înregistrată în Parlament are ca scop îmbunătățirea cadrului normativ de reglementare a muncii zilierilor, ținând cont de problema lipsei forței de muncă în agricultură ce tinde spre acutizare, în pofida adoptării Legii nr.22/2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, prin care s-a încercat încadrarea într-un cadru legal al acestor lucrători. În opinia autorului proiectului, este necesară ajustarea în continuare a politicilor în domeniul muncii prestate de zilieri.   Astfel, este propusă oferirea unor stimulente fiscale și sociale pentru muncitorii zilieri, care să facă munca în agricultură mai atractivă. Printre acestea se regăsesc reducerea

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].