Ministerul Finanțelor va aloca din bugetul de stat pentru anul curent 798,8 mii lei pentru construcția, restaurarea sau procurarea locuinței unor categorii de cetățeni. De indemnizație unică pentru spațiul locativ vor beneficia 16 veterani din 6 raioane ale țării. Hotărârea a fost adoptată în cadrul ședinței Guvernului din 11 februarie 2019. Banii vor fi transmiși în gestiunea autorităților publice locale, după cum urmează: Briceni – 122,0 mii lei, Cahul – 123,0 mii lei, Drochia – 205,0 mii lei, Râșcani – 41,0 mii lei, Ștefan Vodă – 184,8 mii lei și Ungheni – 123,0 mii lei.

Autoritățile continuă discuțiile privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, astăzi, 23 octombrie, documentul fiind discutat pe platforma Clubului Presei Economice, cu participarea ministrului Finanțelor, Serghei Pușcuța, secretarului de stat, Dorel Noroc, experților economici și reprezentanților mediului de afaceri.   Serghei Pușcuța s-a referit la contextul bugetar al anului 2020, care a fost marcat de situația epidemiologică, dar și de secetă. După cum a menționat ministrul, cea mai afectată perioadă a fost luna aprilie, când veniturile au scăzut în medie cu circa 30% comparativ cu luna similară din anul 2019. Totodată, vicepremierul a dat asigurări că în ultimele trei luni ale anului curent vom avea un sistem bugetar echilibrat, ținând cont de faptul că în această perioadă, tradițional, se efectuează cele mai multe cheltuieli din buget.

Limita de vârstă pentru persoanele fizice care pot accesa Programul se va majora de la 45 ani la 50 ani. Parlamentul a adoptat ieri, 21 mai 2020, în lectură finală proiectul de lege pentru modificarea Legii privind unele măsuri în vederea implementării Programului de stat „Prima casă”. Proiectul a fost elaborat cu scopul de a extinde numărul cetățenilor care vor beneficia de credite ipotecare parțial garantate de stat și care vor primi compensații din buget în cadrul programelor de compensare demarate în cadrul Programului. Totodată, proiectul prevede micșorarea cotei participației proprii inițiale de la 10% până la minim 5% din prețul de procurare a locuinței.

Efectivul-limită al Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA) ar putea fi suplinit cu 27 de unități. Proiectul de hotărâre de Guvern ce prevede reorganizarea autorității a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor generali, ce a avut loc săptămâna trecută. Potrivit proiectului, personalul AIPA, pe lângă cererile post-investiționale, urmează să recepționeze, să examineze și să autorizeze cererile de subvenționare depuse conform altor modalități de susținere financiară, cum ar fi subvenții în avans, măsuri destinate dezvoltării rurale, plăți directe etc., iar în acest context se constată necesitatea majorării efectivului-limită al instituției.

În ultima perioadă sunt frecvent puse întrebări ce țin de aspectele fiscale ale primirii sau transmiterii în comodat a bunurilor între persoanele juridice. Pentru a răspunde la acestea, propunem o descriere succintă a aspectelor juridice, după care vom reflecta impactul fiscal atât pentru persoana care transmite în comodat un bun, cât și pentru persoana care primește și utilizează în activitatea de întreprinzător un bun luat în comodat.

Începând cu 1 ianuarie 2020, prin Legea nr.171 din 19.12.2019 au fost aduse modificări la prevederile Codului Fiscal (CF), inclusiv în partea ce ține subiecții și obiectul impunerii cu taxa pe valoarea adăugată (TVA). Astfel, conform art.94 lit.e) din CF, subiecții impozabili sunt persoanele juridice şi fizice indiferent de faptul dacă dețin sau nu statut de plătitor a TVA, care practică activitate de întreprinzător şi procură pe teritoriul RM proprietatea întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de TVA declarate în proces de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012. (în continuare „întreprinderile în proces de insolvabilitate”).

Subiectul înregistrat în calitate de plătitor de accize are obligația să calculeze și să achite accizele la buget la comercializarea mărfurilor supuse accizelor, fără scoaterea lor din antrepozitul fiscal? În conformitate cu prevederile art.97 alin.(3) din Codul fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile include suma totală a tuturor impozitelor şi taxelor care urmează a fi achitate, cu excepţia TVA.

În conformitate cu prevederile art.266 alin.(1) și alin.(3) din Codul fiscal, cererea de compensare ori de restituire a sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituite poate fi depusă de contribuabil în termen de 6 ani din data efectuării şi/sau apariției lor. Cererea depusă după expirarea termenului de 6 ani este nevalabilă. În acest caz, nu se va efectua nici o compensare ori restituire, cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2). Depunerea cererii suspendă curgerea termenului indicat.

Criza actuală reprezintă un șoc pentru multe modele de afaceri. În lipsa interacțiunii fizice cu clienții sau colegii de serviciu, multe job-uri devin inadecvate. Companiile se închid treptat, temporar sau permanent. Angajații și angajatorii sunt depășiți de noua realitate. În situația de față, cine nu știe să se adapteze este înlocuit rapid.   Multe companii au înțeles acest lucru și au început să se reinventeze, iar munca de acasă a devenit noua realitate. Din păcate, virtualizarea mediului de lucru este încă un concept nou și reprezintă o provocare pentru noi toți. România, mai ales, este forțată să sară peste etapele firești prin care alte state au trecut în momentul implementării sistemelor de work from home sau de remote work. În România încă asistăm la realitatea în care copiilor li se impun cursuri online în condițiile în care mulți dintre aceștia nu au acces la tehnologie și internet. În mediul de afaceri situația nu este atât de dramatică, însă schimbarea este încă la început.

Termenul mijloace speciale va fi substituit în toate actele normative cu sintagma venituri colectate, iar ca urmare nu se vor mai indica în calitate de sursă de finanțare distinctă de bugetul de stat sau local, ceea ce vine în contradicție cu principiul unității bugetului, potrivit căruia toate resursele și cheltuielile autorităților bugetare se reflectă și se efectuează exclusiv în bugetul de la care se finanțează. Propunerea dată se conține în proiectul de lege ce prevede modificarea și completarea a 82 de acte legislative în vederea aducerii în concordanță cu prevederile Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale.

Cantitatea totală de energie electrică procurată pentru acoperirea necesităților Republicii Moldova în anul 2018 a constituit circa 4304 mil. kW/h, în creștere cu 145 mil. kW/h comparativ cu anul precedent. Cantitatea de energie electrică produsă de producătorii locali este de 804 mil. kW/h, restul necesităților fiind asigurate din import.

În publicația anterioară am prezentat contribuabililor aspecte ce țin de suspendarea activității întreprinderii, iar astăzi vom aminti unele drepturi și obligații ce țin de lichidarea persoanei juridice atât la cererea acesteia, cât și din oficiu sau la decizia instanței de judecată.   Care este modul de lichidare la cererea unei persoane juridice?

În conformitate cu prevederile art. 323 alin. (7) din Legea viei și vinului nr. 57 din 10 martie 2006, plătitorul de contribuţii obligatorii calculează de sine stătător sumele datorate către Fondul Viei și Vinului (Fond) şi efectuează plata în decurs de cel mult 120 de zile calendaristice din ziua de eliberare a facturii fiscale. În acelaşi termen, plătitorul prezintă Serviciului Fiscal de Stat calculul contribuţiei conform unui formular tipizat, aprobat de către autoritatea fiscală. De asemenea, potrivit normei prevăzute la alin. (9) al articolului menționat, pentru sumele datorate Fondului se calculează penalitate în valoare de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere de la expirarea termenului de plată indicat supra.

Serviciului Fiscal de Stat continuă activitățile de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice care oferă în chirie bunuri imobiliare. Acțiunile au drept scop asigurarea unui nivel înalt de conformare fiscală în domeniul vizat. Astfel, pe parcursul lunii ianuarie 2020, la Direcțiile deservire fiscală au fost înregistrate 1577 contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a bunurilor imobiliare. Ca urmare a transmiterii în locațiune a bunurilor imobile și drept rezultat al înregistrării contractelor de către SFS, pe parcursul lunii ianuarie 2020 în buget au fost încasate venituri în sumă de 2,5 mil. lei, care au depășit veniturile încasate în perioada similară a anului precedent cu 0,7 mil. lei sau o creștere de 38,4 %.

Organizația necomercială se constituie benevol. Nimeni nu poate fi constrâns să fondeze organizații necomerciale, să devină membru al unei asociații obștești sau să fie sancționat pentru că a fondat, pentru că este sau nu este membru al unei organizații necomerciale. Persoanele se pot asocia fără a fi obligate să-și înregistreze organizația. Aceste prevederi sunt incluse în Legea nr. 86 din 11 iulie 2020 cu privire la organizațiile necomerciale (Legea nr. 86/2020), publicată luni, 27 iulie, în „Monitorul oficial”.   Potrivit acesteia, organizația necomercială este persoana juridică al cărei scop principal este altul decât obținerea de venit. În sensul legii date, organizații necomerciale sunt: asociația obștească, fundația și instituția privată.

Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) stipulează regulile care urmează a fi respectate de către autoritățile contractante în cadrul desfășurării procedurilor de achiziții publice în ceea ce privește publicarea datelor și informațiilor aferente acestora. Odată cu ajustarea legislației naționale în materie de achiziții publice, la Directivele UE au fost aduse un șir de modificări în ceea ce privește asigurarea publicității și transparenței. Drept urmare, autoritățile contractante sunt obligate să ofere mai multe informații cu privire la achiziții.

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța și Secretarul de stat Tatiana Ivanicichina au participat ieri, 22 ianuarie 2020, la întâlnirea cu primarii din toată țara, organizată de Guvernul Republicii Moldova. În discursul său, Secretarul de stat, dna Tatiana Ivanicichina a prezentat reprezentaților autorităților publice locale rezultatele după primul an de implementare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, menționând că până în prezent circa 90% din angajați din acest sector au beneficiat de majorări salariale: „Este un sistem care elimină elementele discriminatorii în stabilirea salariilor pentru funcții cu încărcătură similară și reduce discrepanța între cel mai jos și mai mare salariu. De asemenea, această lege oferă perspectivă și garantează majorarea anuală a salariilor, precum și stabilește un sistem motivant pentru tinerii angajați”.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

În cadrul ședinței Guvernului din 3 ianuarie 2020 a fost aprobată hotărârea pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 998/2003privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriei. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, proiectul este elaborat în scopul îmbunătățirii administrării fiscale aferent calculării și colectării impozitelor și taxelor locale de către Serviciul de colectare a impozitelor și taxelor locale.

Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, potrivit art. 901 alin. (33) din Codul fiscal.