Modul de prezentare a informației este stabilit prin Ordinul SFS nr. 427/2018 cu privire la stabilirea modului, structurii și termenilor de prezentare a informației de către subiecții nominalizați în art. 92 și art. 226/11 din Codul fiscal. Astfel, pentru fiecare categorie de contribuabil, în Ordinul menționat anterior, este stabilită Anexa ce urmează a fi completată, precum și ce date urmează a fi incluse.

Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 64 de voturi,  proiectul de lege de modificare a Legii nr.133/2016 privind declararea averii și intereselor personale, pentru a oferi claritate obligativității racordării valorii bunurilor mobile și imobile la prețul real începând cu anul 2018, precum și indicarea valorii de piață a bunurilor.   Astfel, va fi stabilită o perioadă de referință, care să ofere claritate în cazul obligativității racordării valorii bunurilor mobile și imobile la prețul real. În acest sens, se propune ca subiecții declarării să declare valoarea reală a bunurilor dobândite după anul 2018 inclusiv,

Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 17 decembrie, avizele asupra amendamentelor la proiectul politicii fiscale și vamale 2020, precum și avizele asupra amendamentelor la proiectele legii bugetului de stat pe anul 2020, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 și Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020. Astfel, după cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2020, au fost recepționate 131 amendamente si 2 avize, prin care sunt solicitate resurse suplimentare în sumă totală de 3578,7 mil. lei. Însă, ca rezultat al examinării acestora și în urma revizuirii alocațiilor bugetare incluse în proiectul de lege, Guvernul susține 73 amendamente, dintre care integral 68 și parțial 5.

Veniturile bugetului public național pentru anul 2019 au constituit 62,9 mld. lei, cu 8,5% mai mult decât în anul 2018. Încasările din accize au crescut cu 9%, cele din TVA – cu 8%, veniturile din primele de asigurare medicală – cu 16%, iar veniturile proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat au sporit cu 5% în pofida reducerii cotelor acestora de la 23 la 18%. Totodată, colectările din impozitul pe venit au rămas la nivelul anului 2018 în condițiile în care, la 1 octombrie 2018, a fost pusă în aplicare reforma fiscală prin care s-a dublat scutirea personală și s-a diminuat cota impozitului pe venit de la 18 la 12%. Datele au fost prezentate astăzi în cadrul ședinței lărgite a Colegiului Ministerului Finanțelor, fiind trecute în revistă realizările ministerului și ale instituțiilor din subordine pentru anul 2019, precum și prioritățile stabilite pentru anul curent.

Având în vedere multiplele întrebări adresate publicației noastre cu referire la facilitățile fiscale și vamale oferite la importul unui automobil de către persoanele cu dizabilități, reiterăm prevederile legislației în vigoare, precum și modificările ce vor fi puse în aplicare în anul curent.

Dreptul de veto al organelor sindicale la luarea deciziilor de concediere a salariaților membri ai sindicatelor încalcă prevederile art. 9, 46 și 126 din Constituția RM și împiedică angajatorul să-și realizeze prerogativa de gestionare a propriei întreprinderi. Respectiv, prevederile care impun condiția existenței acordului organului sindical în cazul concedierii salariatului sunt de natură să afecteze dreptul de proprietate al angajatorului fără a avea pentru aceasta un fundament constituțional. Este constatarea Curții Constituționale (CC), care a supus controlului prevederile art.87 alin. (1)-(3) din Codul muncii1 (CM).

Prin derogare de la prevederile art. 56 alin.(1) și (2) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, noile reglementări ce urmează a fi operate prin proiectul modificărilor unor acte normative va intra în vigoare la data publicării în MO și va produce efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2023, prevede inițiativa legislativă înregistrată în Parlament, ce are drept scop ajustarea, inclusiv tehnică, a reglementărilor introduse prin Legea nr.356/2022 (politica bugetar-fiscală pentru anul 2023).

Curtea de Conturi a depistat, în urma auditului gestionării mijloacelor Fondului Viei şi Vinului, că 40 de agenți economici care au exportat vinuri, nu au prezentat dările de seamă Serviciului Fiscal de Stat și că 9 agenți economici au diminuat calculele prezentate SFS față de volumele real exportate. Astfel, calculele și, respectiv, restanțele la plata contribuțiilor au fost diminuate cel puţin cu 6,3 mil. lei. În Monitorul Oficial din 22 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr. 57 din 24 octombrie 2019 cu privire la Raportul auditului conformității gestionării mijloacelor Fondului Viei şi Vinului.

Proiectul reglementează modul, condiţiile, criteriile şi calculele indemnizaţiei lunare acordate personalului încadrat în conformitate cu statele de personal avizate de către Cancelaria de Stat, inclusiv personalului cu funcţii de demnitate publică: primar general, pretor, vicepretor, primar, viceprimar.

Cuantumul salariului minim nu poate fi mai mic decât mărimea minimului de existență calculat, prevede proiectul de lege pentru modificarea articolului 3 din Legea nr. 1432/2000 privind modul de stabilire și reexaminare a salariului minim.   Proiectul este înregistrat recent în Parlament drept inițiativă legislativă. În nota de întemeiere a documentului autorul inițiativei menționează că prevederile normative naționale privind realizarea drepturilor economice și sociale și implicit referitoare la cuantumul minim al salariului minim sunt contrare angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova în domeniul drepturilor omului și, în consecință, neconstituționale în cazul în care, alternativ:

Sistemul informațional „Cabinetul personal al contribuabililor” a fost implementat, în prim plan, pentru a asigura procesul de obținere a accesului la serviciile fiscale electronice de către contribuabili, în mod automatizat, cu excluderea deplasărilor la ghișeele de deservire ale IP CTIF și subdiviziunile SFS. Pentru accesarea sistemului, contribuabilii parcurg etapa de autentificare prin intermediul platformei guvernamentale de autentificare și control MPass.   Implementarea unei metode unice de autentificare în cadrul SI de stat este reglementată de HG nr. 1090/2013 privind serviciul electronic guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass)1.

Învățământul dual poate fi organizat la inițiativa unității interesate în calitate de potenţial angajator, structurii asociative, Camerei de Comerț și Industrie (CCI) sau instituției de învățământ profesional tehnic.   Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova propune pentru consultări publice proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege cu privire la învățământul dual, care va reglementa organizarea acestui tip de învățământ, precum și statutul părților implicate în implementarea programelor de formare profesională.

Acordarea compensațiilor pentru acoperirea unei părți din cheltuielile de consum a energiei termice în sistem centralizat, la consumul de energie electrică sau gaze naturale pentru consumatori, în funcție de gradul de vulnerabilitate a acestora, este una din măsurile pe care autoritățile planifică să o includă suplimentar în Planul național de acțiuni pentru atenuare crizei energetice.

În activitatea entității operațiunile aferente refacturării cheltuielilor compensate apar, în mare parte, în baza contractelor de locațiune. Potrivit Codului civil al RM nr. 1107 din 06.06.2002, prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință și posesiune temporară, iar locatarul se obligă să plătească chirie. Odată cu oferirea în locațiune a unui imobil/încăperi urmează a fi suportate și

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

În următorul articol vom răspunde la întrebările: Cine urmează să achite impozitul pe venit și să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET18) în cazul în care a fost efectuată donația unui bun imobil?

În activitatea contabililor deseori apare întrebarea privind diferența dintre col. 3 (valoarea amortizabilă) și col. 4 (valoarea de intrare/valoarea de intrare capitalizată) din Registrul privind evidenţa şi calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale (Anexa nr. 1 la Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin HG nr. 704/2019, în continuare – Regulament) și dacă sunt necesare ambele coloane.

Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat Raportul operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru primele 10 luni ale anului 2021. Potrivit acestuia, în BASS au fost acumulate venituri în sumă totală de 22568,4 mil. lei, ceea ce constituie 82,1% din planul anual stabilit de 27490,1 mil. lei.   Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii sunt acumulate în sumă de 13089,1 mil. lei sau 80,4% din suma anuală prevăzută de 16284,9 mil. lei. Faţă de indicatorul realizat în perioada similară a anului 2020, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 1675,8 mil. lei sau cu 14,7%.

Conform prevederilor art. 102 alin. (1) din Codul fiscal, în cazul achitării TVA la buget, subiecţilor impozabili înregistraţi în calitate de plătitori ai TVA li se permite deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai TVA, pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător.

Regimul fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (în continuare SIMM) este reglementat de Capitolul 7/1 al Titlului II din CF.