Cota creditelor acordate de băncile din Moldova persoanelor juridice rezidente a constituit la sfârşitul lunii noiembrie 2016 81,2%, în scădere cu 0,2 p.p. timp de o lună.

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.

Potrivit art. 25 alin. (2) din Codul Fiscal

Conform prevederilor art. 228 alin. (1) din Codul fiscal, prin majorare de întîrziere (penalitate) se semnifică suma calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp. Aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ abilitat a majorării de întîrziere este obligatorie, independent de forma de constrîngere. Majorarea de întîrziere reprezintă o parte din obligaţia fiscală şi se percepe în modul stabilit pentru impunerea fiscală.

Carnetul de muncă va fi exclus din lista actelor ce urmează să le prezinte instituțiilor bancare, la solicitarea creditului ipotecar în cadrul programului ”Prima Casă”, potențialii beneficiari. Proiectul unei hotărâri de Guvern este propus pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor. Conform proiectului, carnetul de muncă urmează a fi substituit cu un certificat eliberat de angajator și care va servi pentru confirmarea raporturilor de muncă între acesta și beneficiarul programului.

La 27 iunie 2013 Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), în calitate de autoritate contractantă, și SRL „D”, în calitate de beneficiar, au încheiat contractul-tip de acordare a sprijinului financiar pentru stimularea investițiilor pentru procurarea tehnicii și utilajului agricol. Obiectul contractului menționat a constituit acordarea de către AIPA a sprijinului financiar nerambursabil în sumă de 602250 de lei, cu titlu de compensare a cheltuielilor suportate de SRL „D” pentru procurarea echipamentului – obiect al subvenționării. Potrivit contractului, beneficiarul SRL „D” acceptă sprijinul financiar și se obligă să nu înstrăineze obiectul invenției pe un termen de 3 ani din momentul semnării contractului.

Guvernul a aprobat Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021)”. Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, acesta a fost elaborat reieșind din prevederile Legii cu privire la datoria sectorului public, garanția de stat și recreditarea de stat. Documentul constituie o continuare a programului Managementul datorie de stat pe termen mediu pentru anii 2018-2020, fiind revizuit pentru orizontul 2019-2021, în concordanță cu prognozele datoriei de stat pe termen mediu și prognoza actualizată a indicatorilor macro-economici furnizată de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Urmare a completărilor operate la art. 22611 din Codul fiscal (CF) prin Legea nr. 288 din 15.12.2017 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative, începând cu 01.01.2018, societăţile de plată sunt obligate să prezinte Serviciului Fiscal de Stat (SFS) informația privind activităţile sau tranzacţiile realizate în numerar de către persoanele fizice pe parcursul unui an fiscal.

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

Activitățile Serviciului Fiscal de Stat de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice care oferă în chirie bunuri imobile continuă și au drept scop asigurarea unui nivel înalt de conformare fiscală în acest domeniu de activitate. Astfel, pe parcursul lunilor ianuarie-august 2019, la Direcțiile deservire fiscală au fost înregistrate 8 284 contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a bunurilor imobile, iar la buget au fost încasate venituri în sumă de 14,1 mil lei, depășind veniturile încasate în perioada similară a anului precedent cu 4,1 mil lei, creșterea constituind 41,3 %.

Republica Moldova va explora tot mai puține oportunități de finanțare în condiții concesionale și semiconcesionale, acestea urmând a fi înlocuite cu finanțarea la costuri de piață, respectiv mai înalte. În procesul de gestiune a datoriei de stat ar trebui să se ia în considerare că aceasta ar putea duce la apariția unor noi riscuri sau la acutizarea celor existente, se spune în proiectul Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)” elaborat de Ministerul Finanțelor. Conform autorilor, documentul descrie strategia de finanțare a deficitului bugetului de stat, identificarea factorilor de cost și de risc aferenți, este bazat pe practicile internaţionale definite în „Liniile directoare ale Băncii Mondiale si FMI referitoare la elaborarea strategiilor de datorie pe termen mediu”, cu utilizarea instrumentului analitic Medium Term Debt Management Strategy (MTDS AT).

Veniturile bugetului public național pentru anul 2019 au constituit 62,9 mld. lei, cu 8,5% mai mult decât în anul 2018. Încasările din accize au crescut cu 9%, cele din TVA – cu 8%, veniturile din primele de asigurare medicală – cu 16%, iar veniturile proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat au sporit cu 5% în pofida reducerii cotelor acestora de la 23 la 18%. Totodată, colectările din impozitul pe venit au rămas la nivelul anului 2018 în condițiile în care, la 1 octombrie 2018, a fost pusă în aplicare reforma fiscală prin care s-a dublat scutirea personală și s-a diminuat cota impozitului pe venit de la 18 la 12%. Datele au fost prezentate astăzi în cadrul ședinței lărgite a Colegiului Ministerului Finanțelor, fiind trecute în revistă realizările ministerului și ale instituțiilor din subordine pentru anul 2019, precum și prioritățile stabilite pentru anul curent.

Leul moldovenesc împlineşte astăzi 24 de ani de când a fost introdus în circulaţie. Data de 29 noiembrie 1993 este considerată de Banca Naţională a Moldovei cel mai important pas întreprins în vederea stabilizării mediului monetar şi de credit de la obţinerea independenţei Republicii Moldova.

Ministerul Finanțelor informează că, începând cu 2 mai, Eximbank, este a cincea bancă în care cetățenii pot depune cereri pentru creditare prin intermediul Programului guvernamental ”Prima Casă”. Banca este pregătită să recepționeze cererile de finanțare în cadrul programului în toate sucursalele din țară.

În Monitorul Oficial din 12 decembrie a fost publicată și a intrat în vigoare Legea nr.302 pentru modificarea unor acte legislative din 30 noiembrie 2018, prin care sunt extinse termenele de declarare voluntară ale subiecților stabiliți în Legea nr. 180 privind declararea voluntară şi stimularea fiscală. Amintim că Legea a fost pusă în aplicare din 17 august 2018, iar ulterior acest act legislativ a suferit modificări ce țin de mărimea cotelor taxei pentru declararea voluntară. Astfel, cu o lună (de la 1 februarie 2019 la 1 martie 2019) este transferat termenul pentru: • prezentarea la Serviciul Fiscal de Stat a notificării cu privire la declararea voluntară a bunurilor conform anexei nr. 3, cu anexarea la originalul extrasului de cont (extraselor de cont) de la bancă care confirmă existența în contul bancar (conturile bancare) respectiv/e, la sfârșitul zilei de 10 decembrie 2018 (aici termenul a fos înlocuit cu 15 februarie 2019), a mijloacelor bănești declarate voluntar, precum și originalul documentului ce confirmă achitarea taxei de declarare voluntară;

Întreprinderea este veriga de bază a economiei de piaţă, devenind subiect de drept din momentul înregistrării de stat. Întreprinderea are dreptul să deschidă conturi la bancă în scopul efectuării tuturor genurilor de operaţiuni de decontare, creditare, încasare etc. Operaţiunile de casă reprezintă operaţiuni de plăţi /încasări băneşti în numerar efectuate la casieria întreprinderii. În context mai amplu, acestea pot fi definite ca operaţiuni legate de circulaţia mijloacelor băneşti în numerar.

În ediția nr. 5(60) este publicat un interviu realizat cu Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari.   - La 1 iulie Serviciul Fiscal de Stat a marcat 30 de ani de activitate. Pe parcursul acestei perioade, autoritatea fiscală națională a trecut prin mai multe reforme structurale.În opinia Dumneavoastră, ce a stat la baza creării unei structuri eficiente ce reușește să promoveze o administrare fiscală echilibrată?

Молдова обеспечивает благоприятные условия для того, чтобы честный и прозрачный бизнес мог в ней укорениться. Об этом свидетельствует официальная статистика, согласно которой, в прошлом году чистый приток капитала в виде прямых иностранных инвестиций составил более 196 миллионов долларов США, что на 31,3% больше по сравнению с 2017 годом. Речь идет об инвесторах из Румынии, Великобритании, Голландии, Франции, Эстонии, Италии, России, Германии, Турции и Люксембурга, которые приняли удачное решение расширить или основать свой бизнес в нашей стране.

Potrivit datelor Institutului Naţonal de Cercetări Economice (INCE), în urma retragerii licenţelor de la trei bănci (Unibank, Banca Socială şi Banca de Economii), gradul de concentrare al sectorului bancar a crescut în semestru I din 2016.

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.