Republica Moldova va deschide o reprezentanță economică la Ankara. Evenimentul va avea loc în cadrul reuniunii Comisiei interguvernamentale moldo-turce de colaborare economică, care se va desfășura în perioada 14–15 decembrie curent, în capitala Turciei.

De la începutul anului 2016, autoritățile din Moldova au realizat în jur de 55% din măsurile prevăzute pentru realizarea acordului de creare a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE (DCFTA).

Prim-ministrul Pavel Filip l-a primit pe ministrul Statisticii şi Implementării Programelor al Republicii India, D.V. Sadananda Gowda. În cadrul întrevederii, a avut loc un schimb de opinii privind relaţiile dintre cele două state în plan bilateral şi multilateral, precum şi despre perspectivele de dezvoltare a cooperării moldo-indiene.

Ministerul Economiei al RM a facut publice ieri, 12 ianuarie 2017, datele privind principalii indicatori social-economici conform datelor disponibile la 30.11.2016, în comparație cu anul precedent.

Cursul mediu de schimb al dolarului american va constitui în anul 2016 20 lei moldovenești. Cel puțin așa arată prognozele actualizate ale Ministerului Economiei. La finele anului curent este estimat că un dolar american va costa 20,5 lei.

Pentru prima dată după 2014, Grecia a înregistrat două trimestre consecutive de creștere a Produsului Intern Brut, punând astfel capăt recesiunii, arată datele statistice publicate.

Circa 50 de agenţi economici autohtoni şi reprezentanţi a peste 30 de companii în domeniul farmaceutic din India s-au întrunit la Chişinău, în cadrul unui Forum de afaceri, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova în parteneriat cu Consiliul de Promovare şi Export de Produse Farmaceutice /PHARMEXCIL/ din India.

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) va contribui la promovarea unei agriculturi durabile și competitive în Moldova. Ssusținerea sectorului agroalimentar din RM pentru ca acesta să devină mai competitiv pe plan internațional, mai durabil, mai rezistent la schimbările climatice, precum și consolidarea dezvoltării rurale sunt obiectivele unui acord semnat între Moldova și FAO.

Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO) acordă suport companiilor și asociațiilor de producători din RM la cea mai mare expoziție alimentară SIAL 2016, care se desfășoară la Paris, în perioada 16 -20 octombrie curent.

Republica Moldova și Regatul Haşemit al Iordaniei vor intensifica relațiile de colaborare în domeniul agriculturii şi industriei alimentare. Un Memorandum de Înţelegere între Ministerul Agriculturii şi industriei alimentare de la Chișinău şi Ministerul Agriculturii al Iordaniei a fost semnat la Amman, de ministrul Eduard Grama și omologul său iordanian Rida A. Shibli, în cadrul vizitei de lucru a ministrului moldovean, efectuată în perioada 07-10 septembrie.

Viceministrul Economiei, Valeriu Triboi, împreună cu directorul Secretariatului Comunității Energiei, Janez Kopacz, a condus sesiunea ”Piețe de energie și tarife” în cadrul conferinței privind cooperarea UE cu țările Parteneriatului Estic și Asiei Centrale în sectorul energetic.

Banca Naţională a stabilit pentru astăzi un curs oficial de 17 lei şi 75 de bani pentru un dolar, cu 16 bani mai mult decât ieri. Valoarea monedei europene a crescut cu 27 de bani și a ajuns la 19 lei și 93 de bani. Leul românesc poate fi tranzacționat cu 4,45 lei, cu opt bani mai mult decât ieri.

În Monitorul Oficial de astăzi, marţi, 11 octombrie, Nr. 353–354 (5786–5787) sunt publicate următoarele documente oficiale: În Partea II – Hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova

Liniştea de pe piaţa valutară din Moldova, stabilită marţi, 16 decembrie, a zădărnicit căderea dezastruoasă a cursului rublei ruseşti. Dealerii de valută, opinia cărora a fost solicitată de corespondentul „Infotag”, menţionează că marţi, după masă, nu avea cine să vândă dolarul american la cursul de 15,5 MDL:$1.

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE Odată cu semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană la 27 iunie 2014 și ratificat la 13 noiembrie 2014 de către Parlamentul European, amplul proces de integrare europeană în care este implicată Republica Moldova presupune armonizarea în mare parte a legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar.

Până la finele anului ne așteaptă o aprofundare a crizei economice, care va fi urmată de o descreștere considerabilă și în 2016. Acestea sunt tendințele reale ale economiei naționale constatate de analistul asociat al institutului pentru Politici şi Reforme Economice (IPRE), Dumitru Vicol, și moderatorul de politici economice IPRE, Eugen Ghileţchi. Cei doi experţi au aplicat o tehnică econometrică bazată pe doi indicatori economici: producție industrială și comerțul cu amănuntul.

Planul de acțiuni pentru dezvoltarea relațiilor comercial-economice dintre Republica Moldova și Federația Rusă pentru anii 2016–2017 urmează să fie semnat în cadrul ședinței Comisiei moldo-ruse de cooperare comercial-economică, care va fi organizată la finele lunii noiembrie la Soci.

Consolidarea relațiilor comerciale între Moldova și UE este unul dintre primele rezultate ale implementării Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv (ALSAC), parte a Acordului de Asociere, semnat de RM cu UE, — a apreciat într-un interviu viceministrul economiei Octavian Calmîc, care a condus negocierile ALSAC din partea Republicii Moldova.

Potrivit pct. 3 din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin HG nr. 474 din 28 aprilie 1998, bonul de casă (bonul fiscal) este un document confirmativ, emis de mașina de casă și de control cu memorie fiscală (MCC) la efectuarea decontărilor bănești în numerar, care atestă operațiunea economică și achitarea plății, care se eliberează în mod obligatoriu plătitorului. Bonul de casă trebuie să conțină elementele obligatorii enumerate în cerințele tehnice față de MCC.

Elveţia, un stat ale cărui active financiare sunt luate cu asalt de investitori, şi-a asigurat săptămâna aceasta cele mai mici costuri de finanţare din lume prin obligaţiuni cu scadenţa la zece ani, în timp ce alte ţări europene se pot finanţa pe termen mai scurt la dobânzi ultrareduse sau chiar negative. Pentru unii analişti situaţia este înspăimântătoare deoarece le aminteşte de cei 20 de ani de deflaţie care au îngheţat creşterea economică în Japonia.