După ce Parlamentul a votat, la finele sesiunii curente, un proiect de lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Emiratele Arabe Unite privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, Guvernul a susținut pe 2 august curent inițierea negocierilor Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Serbia privind promovare și protejarea reciprocă a investițiilor.

Ce obligații fiscale vor apărea la persoana fizică ce nu desfășoară activitate de întreprinzător în rezultatul donării unui bun imobil ce nu i-a servit contribuabilului ca locuință de bază?

Autoritățile Republicii Moldova și Regatul Belgiei au negociat și încheiat Convenția dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Regatului Belgiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bruxelles la 4 decembrie 2008.

Proiectul legii cu privire la modificarea şi completare Legii cu privire la asigurări a fost votat de Parlament în prima lectură. Conform proiectului, termenul de vânzare al acțiunilor nou-emise de către asigurator nu va depăși 3 luni de la data expunerii lor spre vânzare. Totodată, acest termen va putea fi prelungit de autoritatea de supraveghere cu perioade a câte cel mult 3 luni de maxim 3 ori, iar autoritatea va informa emitentul cu privire la prelungirea termenului până la expirarea termenului precedent, stabilit pentru vânzarea acțiunilor nou-emise.

Topul celor mai mari firme cu capital privat moldovenesc a fost prezentat de către Asociația oamenilor de afaceri. Unele dintre companiile care se află în Top 10 au înregistrat pierderi în anul 2015 comparativ cu 2014.

Situaţia încasărilor din TVA în România s-a înrăutăţit inexplicabil în luna iulie. Dacă pe primele şase luni din an încasările din TVA au scăzut cu 4%, an la an, în iulie faţă de iulie 2016 ele sunt mai mici cu 8%. Gaura pe tot anul poate ajunge la 6 mld. lei. Dacă trendul continuă şi vom avea o scădere pe semestrul doi de 8%, atunci vor lipsi din buget 6 mld. lei, faţă de programarea de 54 mld. lei. Astfel, Finanţele şi-au propus să strângă din TVA 54 mld. lei, dar, dacă această tendinţă din iulie se va menţine, vor strânge, în realitate, doar 48 mld. lei. În 2016, încasările din TVA au fost de 52 mld. lei. De aici vine, cel mai probabil, nervozitatea din cadrul partidului de guvernământ care se vede complet descoperit şi încearcă, prin reinventări de taxe, să acopere golurile.

Cabinetul de miniștri a decis inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Statului Qatar privind abolirea regimului de vize de scurtă ședere pentru titularii de pașapoarte ordinare. În conformitate cu prevederile Acordului, cetățenii care dețin pașapoarte ordinare valabile, indiferent de locul domicilierii acestora, vor putea intra, tranzita și să se afle pe teritoriul celeilalte Părți fără viză, pentru o perioadă de până la 90 de zile, în decurs de șase luni de la data primei intrări. Aceasta, cu condiția că nu intenționează să desfășoare activitate antreprenorială, să se angajeze în muncă, să facă studii, tratament, activități umanitare sau religioase. Pentru activitățile evidențiate cetățenii vor trebui să obțină viza țării gazdă.

Context O companie de construcții realizează un proiect rezidențial într-o zonă care nu este conectată la rețeaua de electricitate. Pentru a avea acces la aceasta, compania urmează să construiască o stație electrică, urmând ca ea să fie transferată întreprinderii responsabile de furnizare a energiei electrice.

Întreprinderea a luat în locațiune un bun imobil şi un mijloc de transport de la o persoană fizică, fără să achite conform termenului specificat în contract plata pentru locațiune. Persoana fizică s-a adresat în instanța de judecată şi, ca urmare, a fost emisă o hotărâre definitivă şi irevocabilă prin care s-a dispus încasarea de la întreprindere în favoarea persoanei fizice a datoriilor privind plata de locațiune atât pentru bunul imobil, cât şi pentru mijlocul de transport.

Care este actul legislativ ce reglementează repatrierea mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe? Prin Legea „Cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe” (în continuare — Lege) nr. 1466-XIII din 29 ianuarie 1998 (MO, 1998, nr. 28-29, art. 203) cu modificările și completările ulterioare, sunt stabilite modul de activitate, drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea agenţilor economici şi a autorităţilor administraţiei publice în domeniul repatrierii mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe.

Partea I. Partea II. Partea IV. Agentul economic care doreşte să desfăşoare activitate de operare cu tichetele de masă (în continuare – operator economic), inclusiv de emitere și de rambursare a valorii acestora, trebuie să desfăşoarea activitatea în una din următoarele forme organizatorico — juridice: a) Societate pe acţiuni b) Societate cu răspundere limitată.

Prin Legea cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 104 din 9 iunie 2017 (în continuare – Lege) (MO, nr. 229-243/370 din 07.07.2017) au fost efectuate modificări și completări la prevederile unor acte legislative, în partea ce ține de procedurile de lichidare a aghenților economici. Potrivit art. V alin. (1) din Lege, prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (11) din Codul fiscal, noile prevederi introduse prin Legea nr. 104 intră în vigoare la data publicării – 07.07.2017.

Hotărârea prin care a fost aprobată Instrucțiunea privind modul de vânzare a valorilor mobiliare sechestrate de către Serviciul Fiscal de Stat și abrogată Instrucţiunea privind organizarea și efectuarea tranzacțiilor la Bursa de Valori a Moldovei cu valorile mobiliare sechestrate de către organele fiscale a fost publicată în Monitorul Oficial, nr. 171-180 din 2 iunie curent.

1. (29.1.7.2) Cum se impozitează venitul persoanei fizice obținut în formă de cadouri, premii, câștiguri în cadrul desfășurării de către întreprindere a acțiunilor de publicitate, care nu cad sub incidența noțiunii de campanie promoțională? Care sunt criteriile după care o campanie promoțională este calificată ca fiind anunțată public?

Moldova s-a angajat într-o reformă a sectorului întreprinderilor în proprietatea statului (ÎPS), care vizează îmbunătățirea guvernanței și transparenței, prin consolidarea proprietății de stat și prin acorduri pentru o mai bună guvernanță. Despre progresele înregistrate și pașii care urmează a fi întreprinși în această direcție s-a discutat recent în cadrul unui seminar, organizat de Ministerul Finanțelor în comun cu Banca Mondială.

Una din particularităţile activităţii AEÎ constă în existenţa permanentă a riscului ca împrumuturile acordate să nu fie parţial sau integral rambursate, iar dobânda calculată, respectiv achitată.

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

Analiza principalelor reforme din sectorul financiar al RM în perioada august-septembrie 2017 a fost prezentată în cadrul unui eveniment organizat de Expert-Grup, la care au participat reprezentanți de la Banca Națională a Moldovei, Ministerul Finanțelor, Comisia Națională a Pieței Financiare, Bursa de Valori, reprezentanți ai băncilor comerciale, ambasadelor, instituțiilor internaționale, precum și experți din domeniul financiar.

Subventiile (surse financiare nerambursabile, oferite de proiectul Pare 1+1) au fost alocate pentru procurarea unui tractor. Cum contabilizăm aceste mijloace financiare şi in ce perioadă — în totalitate pentru perioada de gestiune sau proporţional uzurii activelor, în care au foat investite mijloacele?

Contractul de donație este, ca şi oricare alt act juridic, un contract ce dă naştere la diferite drepturi şi obligații în sarcina ambelor părți contractante. Caracteristic pentru contractul de donație este că cel ce donează, adică donatorul, îşi micşorează din propria-i dorință patrimoniul, în favoarea donatarului. Acest lucru se realizează benevol, iar donatorul nu poate cere în schimb anumite prestații sau obligații de tip pecuniar, fapt care delimitează totalmente contractul de donație de celelalte contracte.