Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

 Potrivit prevederilor pct. 6.1 al Dispoziției nr. 16 din 10 aprilie 2020, precum şi a art.II alin.(3) din Legea nr.69 din 21.05.2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgenţă în sănătate publică şi modificarea unor acte normative, subiecţii subvenţiei sunt întreprinderile şi organizaţiile necomerciale, rezidenţi ai Republicii Moldova, care au instituit şomaj tehnic şi/sau staţionare, conform prevederilor art. 80 şi 801 din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003.

Accesul persoanelor fizice la serviciile fiscale electronice poate fi obținut fără deplasarea și solicitarea conectării la servicii de la subdiviziunile SFS , fără prezentarea diverselor acte și semnarea acordului de conectare. Acesta se oferă în mod automatizat în momentul accesării și autentificării în cadrul sistemului Cabinetul personal al contribuabilului (CPC) prin intermediul sistemului guvernamental MPass, cu aplicarea semnăturii electronice.   Aici menționăm că persoanele fizice dispun de posibilitatea accesării și utilizării unui spectru larg de servicii fiscale electronice pe portalul https://sfs.md/ro, unele fiind cu acces liber, altele – prin intermediul sistemului CPC, în conformitate cu regulamentul de utilizare a acestora, aprobat prin Ordinul SFS nr. 125/2020.

În cadrul ultimei ședințe a Executivului a fost susținut proiectul de lege ce conține un șir de modificări la Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr.77/2016) ce prevăd crearea mecanismului de finanțare a proiectelor de dezvoltare a inovațiilor și afacerilor pentru statup-uri IT, precum și revederea venitului asigurat al rezidenților parcului IT.   Autorii inițiativei afirmă că sectorul TIC rămâne a fi unul dintre principalele domenii strategice ale economiei naționale cu o contribuție de 7% la PIB. Totodată, luând în considerare condițiile actuale, consecințele pandemiei se răsfrâng și asupra industriei IT, fiind identificate următoarele provocări pentru sector:

Asociatul unic al Q&Y SRL este QTechnology, rezidentă a Bulgariei, a decis repartizarea și achitarea dividendelor aferente profitului nerepartizat al Q&Y SRL, și a solicitat ca impozitul din dividende să nu fie reţinut în RM, acesta urmând să fie calculat și achitat în Bulgaria, conform prevederilor Convenţiei încheiate între Moldova și Bulgaria privind evitarea dublei impuneri. Este în drept Q&Y SRL să achite dividendele fondatorului nerezident în mărime deplină, fără reţinerea la sursa de plată a impozitului din dividende? Urmează sau nu să declarăm acest venit direcționat spre achitare?

În temeiul art.793 din Codul fiscal

Declaraţia persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune. În contextul declarării stării de urgență, potrivit prevederilor pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției nr.3 cu modificări a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM, termenul de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru 2019 de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător a fost extins până la 29 mai 2020.

O entitate a luat în locațiune de la persoane fizice cetăţeni două imobile în mun. Chișinău la adresa cărora îşi desfășoară activitatea, iar sediul întreprinderii este în or. Ialoveni. Urmează a se stabili: entitatea trebuie să distribuie pe subdiviziuni impozitul pe venit reținut la sursă conform art.901 din Codul fiscal (CF)?

Identificarea activelor de capital este necesară în scopul determinării corecte a obligațiilor fiscale la înstrăinarea acestora, adică la calcularea și declararea în modul cuvenit a impozitului pe venit, precum și în scopul îndeplinirii corecte a obligațiilor de reținere a impozitului la sursa de plată de către subiecții prevăzuți la art.90 alin.(1) din Codul Fiscal. Uneori însă este dificil de a stabili dacă anumite bunuri pot fi clasificate ca active de capital în sensul prevederilor legislației în vigoare, sau care sunt condițiile de atribuire a proprietății în categoria activelor de capital.

Prin Legea nr.122/2019 pentru modificarea unor acte legislative pusă în aplicare din 1 ianuarie 2020, au fost aduse modificări la art.33 din Codul Fiscal (CF), conform cărora dreptul la scutirea personală o au contribuabilii (persoane fizice rezidente) care au un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepția veniturilor prevăzute la art.901 din CF.   În conformitate cu art.12 pct.4) din CF, venitul impozabil reprezintă venitul brut, inclusiv facilitățile acordate de angajator, obținut de contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepția deducerilor și scutirilor aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislației fiscale.

Premierul Ion Chicu a prezentat comunității de afaceri din Japonia avantajele dezvoltării afacerilor IT în Republica Moldova. Webinarul de afaceri Japonia-Moldova a fost inițiat de Organizația Japoneză pentru Comerț Exterior (JETRO) și ODIMM. La eveniment au participat E.S. dl Katayama Yoshihiro, Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, dl Hoshino Yoshitaka, vicedirectorul executiv al JETRO Tokyo, precum și reprezentanții instituțiilor de profil ale statului, comunică serviciul de presă al Guvernului. Prim-ministrul a apreciat relațiile bilaterale de prietenie și cooperare moldo-niponă, dezvoltate constant în diverse domenii: „Dezvoltarea economică durabilă, sprijinirea creșterii industriale, în special, în agricultură, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii,

Astăzi, 20 iulie, în MO nr. 276 sunt publicate modificările şi completările operate în Codul fiscal. Acestea au fost aprobate prin Legea nr. 118 pentru modificarea și completarea unor acte legislative din 5 iulie 2018. Astfel, pct.40 (Dispozitive şi sisteme pentru înregistrarea operaţiunilor cu numerar) al art. 5 care stabileşte noţiunile generale ale CF este expus în următoarea redacţie:

Prevederile generale referitoare la unităţile de schimb valutar sunt expuse în Legea  nr. 62/2008 privind reglementarea valutară (în continuare – Legea nr. 62/2008).  Aceasta stabilește că pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a efectua operaţiuni de schimb valutar în numerar cu persoane fizice categoriile de rezidenţi, denumiţi unităţi de schimb valutar1 (în continuare – USV).   Operaţiunile de schimb valutar în numerar cu persoane fizice se efectuează de către USV cu aplicarea maşinii de casă şi control (MCC), în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul aplicării acesteia.

Pe parcursul a 10 ani de activitate, în cadrul Zonei Economice Bălți au fost create 11,5 mii locuri de muncă cu un salariu mediu de peste 10 mii lei, fiind înregistrați 67 de rezidenți – companii străine care au efectuat investiții de $203 mil. și care exportă anual produse industriale în sumă de circa 410 mil. euro. În cadrul ședinței Clubului Presei Economice, Marin Ciobanu, administratorul ZEL Bălți, a prezentat realizările și provocările zonei economice, menționând că povestea de succes a ZEL Bălți a pornit de la colaborarea cu Grupul Draexlmaier, care a devenit rezident în cadrul zonei în anul 2010, creând circa 5200 locuri de muncă.

  Potrivit prevederilor punctelor 24 – 25 din Regulamentul privind subvenţionarea întreprinderilor şi organizaţiilor necomerciale, rezidente ale Republicii Moldova, care au instituit şomaj tehnic şi/sau staţionare urmare a situaţiei epidemiologice (COVID-19), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.58 din 29.04.2020, se admite solicitarea și acordarea parțială a subvenției stabilite de Regulamentul menționat. 

Adoptarea Legii nr. 178 cu privire la modificarea unor acte legislative din 26 iulie 2018 (publicată în MO nr. 309-320 din 17.08.2018) şi Legii nr. 191 pentru modificarea unor acte legislative din 27 iulie 2018 (publicată în MO nr. 321-332 din 24.08.2018), începând cu 1 octombrie 2018, a condiţionat introducerea unor modificări la declararea contribuţiilor de asigurări sociale. În articolele precedente (autor — Clara Sorocean (red)) au fost expuse descrierile atât ale codurilor categoriilor persoanelor asigurate cu care a fost completat Clasificatorul, cât şi modificările care au survenit în tabelul nr. 3 al Dării de seamă IPC 18 şi în Instrucţiunea cu privire la modul de completare a acesteia.

Proiectul ce prevede stabilirea formei și descrierea modului de completare a trei formulare a dărilor de seamă ce urmează a fi prezentate de către rezidenții parcurilor IT aferente impozitului unic datorat în conformitate cu Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei și Titlul X din Codul fiscal este propus spre consultare.

Potrivit Dispoziției nr. 16 din 10 aprilie 2020, pct. 6.1 subiecţii subvenţiei sunt întreprinderile şi organizaţiile necomerciale, rezidenţi ai Republicii Moldova, care au instituit şomaj tehnic şi/sau staţionare, conform prevederilor art. 80 şi 801 din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003.

Ținând cont de survenirea termenului de depunere a declarațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2020 de către persoanele fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător, s-au accentuat mai multe neclarități în partea ce ține de aplicarea scutirilor în cazul persoanelor care au obținut venituri ce depășesc 360 mii lei pe parcursul anului.   Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) CF (redacția în vigoare pentru anul 2020), fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 24 mii lei pe an.

Legea privind regimul străinilor în Moldova va fi completată cu un nou capitol ce va reglementa acordarea și prelungirea dreptului de ședere provizorie pentru lucrătorii migranți, ce conține condițiile de imigrare în scop de muncă în RM pentru mai multe categorii de specialiști – angajații în proiecte investiționale, lucrătorii înalt calificați, lucrătorii detașați, specialiști din domeniul IT, rezidenții ZEL etc. Parlamentul a votat în lectură finală proiectul de lege ce vine cu modificări la Legea privind actele de identitate, Legea taxei de stat, Legea cu privire la migrație de muncă etc.