Deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea creditelor nebancare şi neachitarea dobânzilor aferente şi acoperirii creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi a dobânzilor de leasing financiar este permisă și organizaţiilor de creditare nebancară. Limita provizioanelor va fi calculată conform regulamentelor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. În Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr.23 pentru modificarea unor acte legislative din 27 februarie curent, care prevede modificări și completări la un șir de acte legislative ce țin de activitatea organizațiilor de creditare nebancară, birourilor istoriilor de credit, de asigurare etc., iar normele indicate supra sunt incluse în Codul fiscal.

Serviciului Fiscal de Stat (SFS) i se va atribui, din 1 ianuarie 2021, competența constatării și efectuării urmăririi penale a infracțiunilor în cazurile prevăzute de Codul de procedură penală, precum și pentru efectuarea activității speciale în conformitate cu Legea nr. 59/2012 privind activitatea specială de investigații.   Modificările corespunzătoare la art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal au fost publicate astăzi, 9 octombrie, în „Monitorul oficial” (Legea nr. 188 din 11 septembrie 2020). Actuala redacție a articolului indicat prevede că SFS poate doar constata infracțiunile în cazurile prevăzute de Codul de procedură penală.

Organizația de creditare nebancară preconizează la sărbătorile de iarnă să desfășoare o tombolă, în cadrul căreia clienții-persoane fizice vor câștiga vouchere în sumă de 1000 lei, care le vor putea folosi la achitarea ratei. Cum se vor contabiliza aceste cheltuieli și dacă vor fi deductibile? Ce acte trebuie de îndeplinit?      În conformitate cu art. 5 pct. 38) din Codul fiscal, campanie promoțională este modalitate de promovare a vânzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunţate public şi desfăşurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, câştiguri, precum şi organizarea de către autorităţi şi instituţii publice a acestor activităţi în alt scop decât cel de promovare a vânzărilor.  

Epopeea documentării corecte și corespunzătoare a tranzacțiilor economice aferente serviciilor de publicitate și promovare prin intermediul rețelelor de socializare (Facebook și Instagram), dar și prin intermediul altor motoare de căutare precum Google, este mai veche, însă nu pe deplin soluționată. Actualitatea dilemelor legate de acest subiect a revenit în prim-plan odată cu pandemia, când comerțul electronic sau așa numitul e-commerce, a căpătat o dezvoltare și răspândire vertiginoasă, iar magazinele online au apărut ca „ciupercele după ploaie”. Astfel a crescut și cererea de publicitate și promovare online pentru mediul de afaceri autohton.

Modernizarea sistemului informațional integrat vamal, implementarea Strategiei de management al riscurilor în Serviciul Vamal (SV), promovarea mecanismelor de cooperare vamală transfrontalieră, dezvoltarea procedurilor de vămuire simplificate și conformării voluntare în domeniul vizat și alte acțiuni sunt prevăzute în Programul strategic Vama 2020. Potrivit Programului, cele mai importante direcții de dezvoltare ale organului vamal pentru anul curent sunt facilitarea comerțului internațional, asigurarea securității economice și financiare a statului și dezvoltarea capacității administrative.

În perioada în care sunt desfășurate adunările generale anuale în cadrul societăților pe acțiuni, în care cota statului depășește 50% din capitalul social, propunem analiza modificărilor și completărilor importante care au intrat în vigoare în Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni la 1 ianuarie 2021, fiind aprobate prin Legea nr.18/2020.   Amintim, modul de înfiinţare, dizolvare (lichidare) şi statutul juridic al societăţilor pe acţiuni (SA), drepturile şi obligaţiile acţionarilor, ale membrilor organelor de conducere şi ale altor persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii, drepturile şi interesele legale ale creditorilor şi acţionarilor acestor societăţi este stabilit în Legea nr.1134/1997, cu modificările și completările ulterioare1.

Ministerul Finanțelor va aloca 1.531.506 lei de la bugetul de stat pentru achitarea compensaţiei pentru valoarea averii confiscate, naţionalizate sau scoase în orice mod din posesia victimelor reabilitate ale represiunilor politice. De aceste compensații vor beneficia 29 de persoane, identificate în baza deciziilor comisiilor speciale prezentate de autorităţile administraţiei publice locale și a titlurilor executorii eliberate de către instanțele judecătorești devenite irevocabile prin epuizarea căilor de atac.

Politicile contabile se perfectează printr-un document de dispoziție (hotărâre, dispoziție, ordin etc.) emis de către persoanele responsabile de ținerea contabilității și raportarea financiară şi se aplică tuturor subdiviziunilor entității începând cu prima zi a perioadei de gestiune următoarei celei în care politicile contabile au fost aprobate. Mai multe detalii despre elaborarea, prezentarea și publicarea politicilor contabile ale entităților din sectorul corporativ, cititorii pot afla din materialul publicat în ediția nr. 4 (67) din luna iunie, care în curând va ieși de sub tipar. Articolul este elaborat de Lidia Foalea și Valentina Panuș și e disponibil în rubrica Contabilitate practică.

Proiectul pentru modificarea legii cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural a fost inclus pe agenda comisiei agricultură și industrie alimentară după înregistrarea amendamentelor în urma aprobării proiectului în prima lectură în ședința plenară din 19 martie curent și pregătirea pentru a doua lectură.   Necesitatea elaborării acestui proiect vine în contextul crizei din domeniul agricol create în anul 2020.

În Monitorul Oficial din 22 ianuarie 2021 a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 178 din 31 decembrie 2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară

Conducerea întreprinderii „X”, al cărei gen de activitate este fabricarea produselor de panificație, a decis suportarea cheltuielilor pentru procurarea echipamentului de protecție a angajaților contra COVID-19 prin asigurarea acestora cu măști, viziere, dezinfectanți. Se deduc în scopuri fiscale aceste cheltuieli? Reprezintă surse de venit impozabile pentru salariați cheltuielile respective suportate de angajator?  

Rezervele reprezintă, în principiu, beneficii capitalizate în mod durabil de entitate până la aprobarea unei decizii. Rezervele reprezintă componente ale capitalului propriu sub formă de capital de rezervă (rezerve stabilite de legislație), rezerve statutare (rezerve prevăzute de statut) și alte rezerve, cu excepția rezervelor din reevaluare, care constituie surplusul de reevaluare stabilit în urma reevaluării imobilizărilor corporale efectuate conform Standardului național de contabilitate (SNC) „Imobilizări necorporale și corporale”. În funcție de conținutul economic rezervele se împart în:

Astăzi, 19 noiembrie 2021, în MO al RM a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 574 din 11 noiembrie 2021 prin care au fost aprobate formularul și modul de completare a solicitării de acordare din bugetul de stat a compensației salariaților pentru implementarea măsurilor speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației prin vaccinare anti-COVID-19 (GCS-2021). Aprobarea actului normativ menționat este condiționată de instituirea prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2021 cu privire la aprobarea unor măsuri de susținere a angajatorilor și salariaților în condițiile aplicării măsurilor de restricție pe perioada pandemiei de COVID-19 a măsurii privind acordarea salariaților a două zile libere plătite pentru fiecare doză de vaccinare

Indicele prețului bunurilor imobile rezidențiale (RPPI) publicat de Banca Națională a Moldovei denotă că, la finele trimestrului IV al anului 2020, prețul de ofertă la bunurile imobile rezidențiale din mun. Chișinău a înregistrat o creștere cu circa 14,0% față de trimestrul IV al anului 2019, fiind mai pronunțată comparativ cu trimestrul III 2020 și comparativ cu perioada similară a anului precedent.   Prețul de ofertă la bunurile imobile noi, prezentate pe piața primară, a crescut cu 17,3% față de perioada de referință, iar la bunurile imobile rezidențiale din cadrul pieței secundare – cu 11,8 la sută față de perioada de referință.

Prin Hotărârea Guvernului nr.326/2021 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului și abrogarea unei hotărâri de Guvern, Hotărârea Guvernului nr.764 /1992 privind aprobarea Normelor pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova a fost abrogată, ceea ce provoacă incertitudine în rândurile contabililor și antreprenorilor, în special în ceea ce privește documentarea operațiunilor de casă în contabilitate.

La 31 mai curent în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă erau înregistrate 7819 locuri de muncă vacante. Pentru comparație, la 1 iunie 2020 angajatorii declarau 8963 locuri de muncă libere. Potrivit datelor, cele mai multe locuri vacante sunt înregistrate în mun. Chișinău – 3284 și în Bălți – 1025, iar cele mai puține – în Criuleni (23) și în Dubăsari (22).   Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1902 locuri de muncă vacante, constituind circa 24% din numărul total.

При договорном оформлении трудовой деятельности женщин в современных условиях жизнедеятельности возникает множество сопутствующих вопросов в контексте проблемных аспектов толкования и правильного применения действующих в настоящее время норм трудового законодательства РМ. В отличие от общего правового статуса работника,

În Monitorul Oficial din 28 mai curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr.16 din 29 aprilie 2021 cu privire la Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Economiei și Infrastructurii încheiate la 31 decembrie 2020.   Misiunea de audit public extern a fost realizată conform Programelor activității de audit a Curții de Conturi pe anii 2020 și 20212, având drept scop oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Economiei și Infrastructurii încheiate la 31 decembrie 2020 nu conțin, în ansamblul lor, denaturări semnificative, cauzate de fraude sau erori, precum și emiterea unei opinii.  

Vă propunem un interviu realizat cu Liliana Mosorete, directorul financiar „CET-Nord” SA, care a fost publicat în nr. 2(65), în care ne vorbește despre ultimele rezultatele ale companiei, provocări și planuri de viitor.   - În ultimii ani CET-Nord SA a trecut printr-un proces amplu de reorganizare. Ce presupune acest proces? - „CET-Nord” este o entitate de interes public care prestează un serviciu social important de asigurare a municipiului Bălți cu agent termic. Totodată, compania produce energie electrică în cogenerare. Eficiența activității întreprinderii este asigurată și depinde, în mare parte, de modul de organizare a proceselor. Din acest motiv ne-am determinat să recurgem la reorganizarea întreprinderii, lucru care ne-a permis să reducem cheltuielile operaționale și să creștem veniturile.

Comisia Națională a Pieței Financiare a elaborat proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea Regulamentului privind principiile contabile și situaţiile financiare individuale şi consolidate ale entităților care desfășoară activitatea de asigurare și/sau reasigurare. Documentul reglementează obligaţia de aplicare a politicilor contabile în vederea îndeplinirii cerinţelor de întocmire a unor dări de seamă incluse în raportările periodice de supraveghere prevăzute de legislație, precum şi obligaţia de transmitere către autoritatea de supraveghere a unor raportări suplimentare în scop statistic şi de supraveghere întocmite pe baza evidenţelor contabile şi tehnico-operative.