Starea de urgență, instituită prin Hotărârea Parlamentului 41/2022, a fost prelungită cu 60 de zile, începând cu data de 25 aprilie. Hotărârea a fost adoptată în cadrul ședinței plenare, cu votul a 55 de deputați. Propunerea prelungirii stării de urgență a venit din partea Guvernului. Adoptarea acestei hotărâri a fost necesară, pentru ca Executivul să aibă în continuare pârghii și instrumente, care să permită luarea deciziilor rapide și eficiente. Aceste aspecte vizează procedurile de recepționare a ajutoarelor umanitare, de alocare a mijloacelor financiare sau de simplificare a mai multor procese aferente gestionării crizei refugiaților.

Obligația impozitării venitului obținut de persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător și transmit în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) (în continuare – locațiune) proprietatea imobiliară este stabilită în art. 18 lit.d) din Codul fiscal (CF). Aici menționăm că, în funcție de statutul locatarului, cota impozitului, dar și modul de declarare a impozitului pe venit obținut din locațiune, diferă. Pentru o mai bună înțelegere de către contribuabili a celor expuse în continuare, reiterăm reglementările actelor normative în vigoare.

Entitatea „X” SRL din domeniul agriculturii, dispune de 2 fondatori, capitalul statutar constituie 5400 lei, fondatorul „A” deține 75Aspecte juridice, contabile și fiscale în cazul achiziționării unei părți din cota parte anterior înstrăinată %, iar „B” - 25%. Fondatorul „B” și-a realizat cota parte de 25% a entității la preț de 1450 mii lei.

O problemă des întâlnită este gestiunea defectuoasă a sistemului public de alimentare cu apă și canalizare. Administrarea neconformă a bunurilor publice și managementul necorespunzător al patrimoniului public generează riscuri de înstrăinare a proprietății publice și de neacumulare a veniturilor generate din administrarea patrimoniului.

Orice om ar dori să-și crească economiile cât mai mult și cât mai repede posibil. De această dorință profită organizatorii de piramide financiare, cu toate că acestea în niciun caz nu pot fi considerate instrumente de economisire, contrar imaginației multor persoane naive.

O întreprindere din mun. Bălți timp de o lună acordă servicii de instalare a unor echipamente companiei din mun. Chișinău. Pentru aceasta agentul economic din Bălți a închiriat de la două persoane fizice, pentru o perioadă de o lună două apartamente în mun. Chișinău în care vor locui angajații întreprinderii delegați. Are obligația sau nu întreprinderea în situaţia dată să declare ca subdiviziune apartamentele închiriate? Care este regimul fiscal al cheltuielilor suportate de întreprindere și, respectiv, veniturile obținute de persoanele fizice, proprietari ai apartamentelor?

Întrebare: Urmează a fi prezentată informația conform art.226/11 alin.(2) pct.11) din Codul fiscal, în cazul în care valoarea unui automobilul depășește suma de 300 mii lei, fiind eliberată factura fiscală, însă achitarea nu a fost efectuată sau a fost efectuată parțial în sumă mai mică decât 300 mii lei?

Suma acceptată spre restituire a impozitului pe venitul persoanelor fizice în trimestrul II al anului 2020 constituie 6,4 mil. lei, potrivit datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Suma este cu două milioane lei mai mare comparativ cu cea înregistrată în trimestrul I, când au fost acceptate spre restituire 4,4 mil. lei. De asemenea, indicatorul este în creștere cu 800 mii lei și față de trimestrul II al anului precedent, indicatorul constituind 5,6 mil. lei, și cu 1,66 mil. față de  trimestrul II al anului 2018 (per total, 4,74 mil.lei).   Amintim că restituirea sumei plătite în plus și a sumei care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituită este reglementată în art. 176 din Codul fiscal.

 Potrivit art. 901 alin.(35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 6% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103, pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.

Astăzi, 29 aprilie 2022, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul ministrului finanțelor nr.51 din 18 aprilie 2022 cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr.135/2017 și a dărilor de seamă pentru rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației. Documentul a fost elaborat în scopul ajustării noțiunilor utilizate în textul Ordinului nr.135/2017 cu privire la aprobarea formularelor dărilor de seamă ce vizează impozitul unic datorat de rezidenții parcurilor IT la cele expuse în Codul fiscal, precum și în vederea corelării modificărilor operate prin Legea nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative, în partea ce ține de regimul fiscal al rezidenților parcurilor IT.  

Beneficiarul de lucrări ar putea achiziționa forța de muncă necalificată în baza unui voucher procurat de la Inspectoratul de Stat al Muncii. În Parlament este înregistrat un proiect  de lege pentru modificarea Legii nr. 22/2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.    Astfel, se propune completarea Legii nr. 22/2018 cu prevederi ce vor reglementa munca bazată pe voucher. Beneficiarul de lucrări va putea procura un număr de vouchere egale cu numărul de persoane necesare executării activităților necalificate, ce va fi calculat după principiul om/zile pentru un sezon agricol. Dreptul de a opta pentru procurarea voucher-ului survine doar în cazul în care numărul de zilieri necesari depășește 50 de oameni pe parcursul perioadei.

În conformitate cu Legea nr. 93/2017 cu privire la statistica oficială toate entitățile care practică activitate agricolă, inclusiv avicultura, activități auxiliare ale agriculturii, indiferent de forma organizatorico-juridică, precum și gospodăriile țărănești (de fermier) care dispun de 50 ha și mai

Persoanele înregistrate cu statut de șomer vor putea exercita activități necalificate cu caracter ocazional fără a pierde statutul din motivul prestării muncii de zilier. Guvernul a susținut parțial inițiativa legislativă ce prevede acordarea unor facilități fiscale și sociale acestei categorii de contribuabili.   Proiectul prevede excluderea obligației zilierului de a se încadra în sistemul public de asigurări sociale obligatorii pe bază de contract individual încheiat cu Casa Națională de Asigurări Sociale, ceea ce presupune modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, care stabilește mecanismul de asigurare a zilierilor. În acest sens, Guvernul propune elaborarea unui nou mecanism de asigurare socială a zilierilor în cazul unor riscuri sociale, cum ar fi șomaj și incapacitate de muncă.

Regula generală în privința perioadei fiscale cu privire la impozitul pe venit este că o perioadă fiscală privind impozitul pe venit reprezintă anul calendaristic, la încheierea căruia se determină venitul impozabil și se calculează suma impozitului care trebuie achitată.   Pentru întreprinderile nou-create, perioadă fiscală se consideră perioada de la data înregistrării întreprinderii până la finele anului calendaristic. În anumite situații sunt prevăzute reguli speciale privind determinarea perioadei fiscale referitor la impozitul pe venit, și anume:

Potrivit art.90/1 alin.(3/7) din Codul fiscal băncile, asociațiile de economii şi împrumut, precum şi emitenții de valori mobiliare corporative rețin un impozit în mărime de 3% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente.   Deasemenea, conform art.89 din Codul fiscal, fiecare plătitor, menţionat la art.90, de dobînzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat să reţină din fiecare dobîndă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din plată. 

Executivul a aprobat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului de lucrări statistice pentru anul 2022. Acesta include 2 categorii de lucrări: cercetările realizate de Biroul Național de Statistică, ce conține 106 denumiri și informațiile furnizate de alte autorități, ce include alte 115 lucrări statistice.   După cum a menționat directorul BNS, Oleg Cara, în comparație cu Programul aprobat pentru anul curent Programul pentru anul viitor prevede includerea, la solicitarea utilizatorilor, a 3 lucrări noi

În anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare Anexa nr.1) sunt prevăzute categoriile de plătitori şi de asiguraţi, tarifele şi termenele de virare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS).   Astfel, tarifele CAS pentru fondatorii de întreprinderi individuale (ÎI) sunt prevăzute la pct. 1.6 din Anexa nr.1, în care se menţionează despre obligativitatea de a achita lunar, câte 1/12 din taxă fixă anuală în conformitate cu legea bugetului asigurărilor sociale de stat anuală. Pentru anul 2021 aceasta constituie suma de  11331 lei (sau 944,25 lei lunar), care urmează a fi achitaţi la BASS până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune. 

Casa Naţională de Asigurări Sociale reiterează că nu eliberează certificate pe suport de hârtie privind cuantumul prestaţiei sociale achitate sau a venitului obținut pentru a depune declarațiile privind impozitul pe venit sau declarațiile de avere și interese personale.   Pentru a obține informația solicitată, beneficiarii de prestații sociale care dețin semnătura electronică, inclusiv mobilă, urmează să utilizeze serviciul electronic „Acces CPAS” de pe pagina-web oficială a CNAS www.cnas.gov.md sau să acceseze  Portalul Guvernamental al Cetățeanului, numit MCabinet.

Serviciul Fiscal de Stat informează agenții economici că, prin Legea nr.60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative , a fost lansat Programul de subvenționare a dobânzilor. Esența Programului constă în susținerea mediului de afaceri în condiţiile efectelor economice ale situaţiei epidemiologice (COVID-19).    Astfel, dreptul la subvenționarea dobânzilor poate fi realizat aferent creditelor contractate sau care vor fi contractate în perioada 1 mai 2020–31 decembrie 2020.

La 1 ianuarie 2022 întră în vigoare prevederile Odinului nr.156 din 29 decembrie 2021 cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 94 din 30 iulie 2020, prin care a fost aprobat formularul tipizat (Forma IPC21) Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate şi a Instrucţiunii cu privire la modul de completare a formularului nominalizat.  Oferim contribuabililor posibilitatea de a lua cunoștință cu modificările și completările operate în Formularul IPC21.