Proprietatea privată (automobilul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 37 din Codul fiscal, prevederile capitolului V din Codul fiscal se aplică contribuabililor persoane fizice rezidenți și nerezidenți ai Republicii Moldova care nu practică activitate de întreprinzător și care vînd, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital.

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași articol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

Ministerul Finanțelor a inițiat pe data de 11 noiembrie 2021 procedura de consultare a propunerilor de măsuri fiscale și vamale pentru anul 2022.   Acestea în mare parte au rezultat din discuțiile preliminare cu reprezentanții asociaților de afaceri și alți actori la data 30 septembrie 2021, fiind incluse doar măsurile care nu erodează substanțial veniturile bugetare pentru anul 2022 și au un nivel înalt de consens. Restul propunerilor, care au un impact bugetar mai sporit și/sau necesită identificarea unor soluții de consens între toți actorii implicați vor fi discutate în următorul exercițiu.   

Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, în conformitate cu prevederile art. 1198 din Codul civil. În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie (donatorul) se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.

Băncile vor achita în Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar o contribuție trimestrială, începând cu primul trimestru al anului 2020. Mărimea acesteia se va calcula în funcție de valoarea depozitelor garantate, precum și de gradul de risc pentru fiecare bancă în parte. În Monitorul Oficial din 29 martie curent a fost publicată hotărârea nr.03/2 Consiliului de administrație a Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar din 18.02.2019 privind modificarea Regulamentului cu privire la modul de calcularea și plată de către bănci a vărsămintelor și contribuțiilor către Fondul de garantare.

Guvernul Republicii Moldova prin intermediul Fondului de garantare gestionat de ODIMM a lansat un nou produs de garantare pentru companiile afectate de criza generată de pandemia COVID-19. Instrumentul financiar presupune garantarea cu condiții preferențiale pentru IMM-uri care poate fi utilizat la contractarea creditelor atât pentru mijloace circulante, cât și pentru investiții.   „Economia moldovenească ca și economiile țărilor din lume și din regiune s-a confruntat cu două șocuri: unul intern, ca rezultat al măsurilor restrictive de izolare și unul extern, care a vizat exporturile, remitențele, investițiile străine care au suferit un declin considerabil. Conform prognozei macroeconomice revăzute pentru anul 2020, PIB-ul va avea un raport negativ de –4,5%. Estimările pentru anul 2021 sunt mai optimiste, fiind prognozată cu o creștere a PIB-ului cu 4,1%”, a menționat Lilia Palii, Secretarul general al Ministerului Economiei și Infrastructurii, în cadrul unui webinar.

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

Prin regulamentul intern al unităţii nu se pot stabili limitări ale drepturilor individuale sau colective ale salariaţilor. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сonţinutul regulamentului intern al unităţii. Regulamentul intern al unităţii se întocmește în fiecare unitate și nu poate cuprinde prevederi care contravin legislaţiei în vigoare, clauzelor convenţiilor colective și ale contractului colectiv de muncă.

Evaluarea și reevaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării cu utilizarea metodelor de evaluare de piață, prevăzute în două Regulamentele aprobate astăzi, 18 noiembrie 2020, în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri, prezintă un concept absolut nou pentru Moldova. Odată cu intrarea documentelor în vigoare, va fi abrogată Hotărârea Guvernului nr. 1303/2004 despre aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării.   Autorii documentelor declară și condițiile ce au impus elaborarea proiectelor de Regulamentul privind evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării și Regulamentul privind reevaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării (Regulamente).

În condițiile în care unele bunuri ale entităților publice nu le aparțin cu drept de proprietate, ci se află doar în gestiune, acestea sunt obligate să urmeze anumite proceduri şi să se conformeze anumitor cerințe în procesul de circulație a acestora.

În conformitate cu art.1926 din Codul civil, prin contract de societate civilă, două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile.

În conformitate cu prevederile art.94 lit.d) din Codul fiscal (în vigoare din 1 aprilie 2020), subiecții impozabili cu TVA sunt nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova, care prestează servicii prin intermediul reţelelor electronice şi obţin venituri de la persoanele fizice rezidente ale RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei organizatorico-juridice în RM, prin intermediul cărora are loc achitarea de către persoanele fizice rezidente ale RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător a serviciilor de care beneficiază prin intermediul reţelelor electronice de la alţi nerezidenţi, al căror loc de livrare se consideră a fi RM.

La 1 ianuarie 2019, în mun. Chișinău erau înregistrați 158 612 beneficiari de pensii, mărimea medie a acesteia fiind de 2433 lei, arată raportul Casei Naționale de Asigurări Sociale privind beneficiarii de pensii şi alocaţii sociale de stat în aspect teritorial, aflaţi la evidenţa CNAS. Totodată, în capitala țării, la 1 ianuarie curent, erau înregistrați 8734 beneficiari de alocații, mărimea medie a prestației fiind de 538 lei. Cel mai mare număr de beneficiari de pensii este în sectorul Botanica – 39685, pentru aceștia mărimea medie a pensiei constituie 2312 lei. Tot în sectorul Botanica se află și cei mai mulți beneficiari de alocații sociale – 2294, cu o alocație în mărime medie de 534,94 lei.

Într-un efort de a reacționa la provocările social-economice cu care se confruntă Republica Moldova, AmCham Moldova solicită asistența Dvs la estimarea impactului asupra mediului privat produs de situația epidemiologică COVID-19, dar și a provocărilor pe care le anticipați în viitorul imediat. Aceste date vor fi sintetizate și respectiv utilizate în vederea înaintării recomandărilor către Guvern, ajustate la necesitățile antreprenorilor, menite să contribuie la îmbunătățirea climatului de afaceri. Chestionarul „Evaluarea impactului COVID-19 asupra climatului de afaceri” poate fi accesat aici. Timpul de completare a chestionarului este de aproximativ 3 minute. Termen limită: 3 aprilie, ora 23:59.

În ramurile în care nu există reprezentanți ai unui partener social, vor fi constituite comisii de ramură bipartite, care vor stabili bazele de reglementare a relațiilor din sfera muncii și vor menține climatul de stabilitate. Parlamentul a votat ieri, în lectură finală, un proiect de lege ce prevede modificarea și completarea Legii privind organizarea și funcționarea Comisiei naționale pentru consultanță și negocieri colective, a comisiilor pentru consultări și negocieri colective la nivel de ramură și la nivel național.

Cu începere din 1 ianuarie 2019, Legea privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (Legea nr. 271/2017) stabileşte cadrul juridic privind organizarea auditului de către entităţile de audit, reglementează exercitarea profesiei de auditor, supravegherea auditului, precum şi cerinţele specifice auditului entităţilor de interes public. Supravegherea publică a auditului, importanța căreia este subliniată de Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17.05.2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, reprezintă unul din factorii de bază ai asigurării unui proces eficient de auditare a situațiilor financiare ale entităților.

BPO (business process outsourcing) desemneaza acele activitati externalizate de către o companie către un terț și este unul din domeniile cu cea mai mare rata de angajabilitate la momentul actual. În cadrul BPO se evidențiază zona de call-center, cu o pondere semnificativă în special în ceea ce privește numărul de angajați. Republica Moldova a devenit locul ideal pentru serviciile near-shore ca rezultat al unui sistem de învățământ cu rezultate satisfăcătoare ca medie și a forței de munca de bună calitate. Conform Association Business Service Leaders (ABSL), industria BPO/call-center a crescut cu 10-30% în ultimii ani și continuă să se extindă de la an la an. Principalii jucători din industrie prezic că aceasta poate sa ajungă domeniul cu cea mai mare angajabilitate. Prin urmare, se impune necesitatea investigării veniturilor generate de angajații acestui sector, din punct de vedere fiscal și contabil.

Compania X a introdus în capitalul social un activ material. Ulterior, compania a înstrăinat cota capitalului social către o alta companie Y. Care este regimul de impozitare cu TVA, atât a tranzacției de majorare a capitalului social al companiei X cu un activ material cât și a tranzacției de înstrăinare a cotei părți în capitalul social al companiei Y?

Serviciul Fiscal de Stat recomandă persoanelor fizice al căror venit anual se estimează a depăși suma de 360 000 lei să solicite de la contabilitatea de la locul de muncă neaplicarea scutirii personale și efectuarea recalculului obligațiilor la capitolul impozit pe venit, asigurându-se repartizarea parțială a sarcinii fiscale și în lunile rămase până la sfârșitul anului 2020 în vederea evitării presiunii fiscale integrale către data 30 aprilie 2021 (data limită de prezentare a Declarației și achitare a impozitului pe venit).      Amintim, modificările la art. 33 alin.1 din Codul fiscal au fost operate prin Legea nr. 122 din 16.08.2019 , acestea fiind puse în aplicare din 1 ianuarie 2020. 

În cadrul ședinței de ieri, 12 februarie 2020, Cabinetul de miniștri a susținut proiectul de lege ce prevede instituirea indexării semianuale a tuturor pensiilor, indiferent de mărimea acestora, precum şi a venitului lunar minim garantat utilizat la determinarea Programului de Ajutor Social. Proiectul prevede introducerea modificărilor în Legea cu privire la statutul judecătorului, Legea cu privire la capitalizarea plăților periodice, Legea cu privire la ajutorul social, Legea cu privire la acordarea indemnizației în cazul decesului unuia dintre soți etc.