O persoană juridică efectuează o donație sub formă de mijloace bănești în scopuri filantropice către o organizație necomercială. Care este modul de confirmare a donației, cum urmează a fi deduse cheltuielile aferente și cum urmează a fi reflectată această donație în Darea de seamă VEN12?

Agentul economic rezident vinde o parte din capitalul social deținut într-o companie aflată în afara Republicii Moldova. În acest caz apare obligativitatea de a asigura repatrierea mijloacelor bănești rezultate în urma tranzacției respective și care este termenul de repatriere?   Art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 1466/1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacțiile economice externe stabilește că, în cazul altor tranzacții economice externe care nu sunt specificate expres la articolul dat,

În data de 12 decembrie 2020, în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea nr.75 din 21.05.2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor („Legea 75/2020”).   Această lege stabilește un mecanism pentru implementarea prevederilor art. 35 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului („Legea 308/2017”), care conține lista sancțiunilor pecuniare aplicabile.   

Pe parcursul anului 2020, în domeniul comunicațiilor electronice și poștale vor fi verificați 58 de agenți economici, potrivit Planului controalelor pentru anul curent publicat pe pagina Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANCRETI). Reamintim că controalele se vor desfășura în baza analizei riscurilor, în conformitate cu Metodologia controlului de stat asupra activității de întreprinzător. ANRCETI este autoritatea publică centrală care reglementează activitatea în sectoarele comunicaţii electronice, tehnologia informaţiei și comunicaţii poștale, asigură implementarea strategiilor de dezvoltare a sectoarelor nominalizate

Pe parcursul lunilor ianuarie-august ale anului 2021, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat, sub aspectul respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă 1610 controale, inclusiv 1177 – în domeniul raporturilor de muncă, 404 – securității și sănătății în muncă și 29 – mixte la unitățile cu un număr total de 80,8 mii salariaţi.   Din numărul total de controale efectuate, 1245 au fost planificate (dintre care 337 – în sectorul public și 908 – în sectorul privat) şi 365 – inopinate (128 – în sectorul public și 237 –în sectorul privat). Cu deplasarea în teren la agentul economic au fost efectuate 699 controale, iar 911 – din oficiu.

Pe parcursul anului curent, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) urmează să efectueze controale la 2278 agenți economici, potrivit Graficului controalelor planificate pentru anul 2020. Documentul a fost aprobat de autoritate prin Ordinul nr. 483 din 21 noiembrie 2019. Controalele se vor desfășura în următoarele domenii de activitate: • fitosanitar şi protecţia plantelor/subdomeniul protecției plantelor și managementului produselor de uz fitosanitar și al fertilizanților • sanitar-veterinar si zootehnie/subdomeniul furajelor • sanitar-veterinar si zootehnie/subdomeniul sănătăţii și bunăstării animalelor • siguranța ocupațională

O persoană fizică nerezidentă dispune de un bun imobil pe teritoriul Republicii Moldova, care este dat în locațiune unei persoane juridice rezidente. În situația descrisă apare obligația de repatriere a mijloacelor bănești?   Conform art. 1251 din Codul civil, prin contractul de locațiune o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar locatarul se obligă să plătească chirie.  

Conceptul de incluziune financiară stabilește că persoanele fizice și juridice au acces la produse și servicii financiare utile și accesibile care răspund nevoilor lor, cum ar fi tranzacțiile financiare, plățile electronice, creditarea și produsele de asigurare, livrate într-o manieră responsabilă și durabilă. Experți locali și internaționali, precum și reprezentanți ai sectorului public s-au întrunit pe platforma conferinței Digital Transformation and Financial Inclusion 2021 (DTFINCON), pe parcursul a două zile discutând despre creșterea incluziunii financiare în țara noastră și e-Comerț ca un catalizator al economiei fără numerar.  Evenimentul este organizat de Camera Americană de Comerț.

Conform prevederilor Codului civil: – părţile contractului de schimb au obligaţia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun. Fiecare parte a contractului de schimb este considerată vânzător al bunului pe care îl înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl primeşte în schimb (art.1195). – asupra contractului de schimb se aplică în modul corespunzător regulile contractului de vânzare-cumpărare (art.1196). – în cazul în care bunurile schimbate nu au aceeaşi valoare, diferenţa de valoare poate fi compensată printr-o sumă de bani, numită sultă, dacă aceasta este prevăzută de contract. Un contract este contract de vânzare-cumpărare, şi nu contract de schimb, în cazul în care sulta depăşeşte valoarea bunului care are valoarea mai mică (art.1197).

Partea a doua a articolului oferă o analiză detaliată a activităților desfășurate de comisia de cenzori (în continuare – comisia), având ca obiectiv principal asigurarea unei administrări eficiente și consolidarea mecanismelor de control intern în cadrul Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) din Republica Moldova.

Întreprinderea X pe parcursul lunii iunie 2021 a comis contravenția stabilită la art. 293 alin. (2) Cod contravențional (CC), acceptând recepționarea plăților în numerar peste limita permisă de 100 mii lei de la persoane fizice în cazul a două tranzacții. Ce sancțiune riscă entitatea pentru încălcarea comisă?   Potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 845/1992, începând cu 1 mai 2021, întreprinderea are dreptul să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.  

Darea de seamă fiscală unificată (Declaraţie) (Forma UNIF21) – (Declaraţia unificată), aprobată prin Ordinul SFS nr. 370/2020 se prezintă de către întreprinzătorii individuali (întreprinderile individuale), gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care nu sunt înregistraţi

Serviciul Fiscal de Stat anunță despre aprobarea Programului de dezvoltare strategică al instituției pentru anii 2021-2023. Programul a fost elaborat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 176/2011 cu privire la aprobarea Metodologiei de elaborare a programelor de dezvoltare strategică ale autorităţilor administraţiei publice centrale, a fost supus consultărilor publice, conform HG nr.967/2016 cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional precum și consultat cu experții de asistență externă din cadrul Trezoreriei SUA și a Agenției Fiscale Suedeze, obiecțiile și comentariile furnizate fiind luate în considerare la elaborarea proiectului final al programului.

Persoanele fizice care desfășoară activitate necalificată cu caracter ocazional (zilierii) sunt obligați să încheie cu Casa Națională de Asigurări Sociale un contract individual de asigurări sociale de stat chiar și cu o durată de o zi în cadrul unei luni, amintește CNAS. Excepție constituie pensionarii, persoanele cu dizabilități, precum și persoanele care se încadrează în categoriile de plătitori prevăzute la pct. 1.1-1.8 din anexa nr.1 la Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale.    Contractul individual de asigurări sociale se încheie de către zilieri la subdiviziunea teritorială a CNAS, unde agentul economic este înregistrat ca plătitor de contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Conform art.6918 alin.(1) din Codul fiscal cota impozitului pe venitul din vânzarea produselor din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau a obiectelor regnului vegetal către agentul economic constituie 5% din obiectul impunerii.

În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (13) din Codul fiscal (CF), în cazul finanţării parţiale a procurărilor mijloacelor fixe din surse ce constituie venituri neimpozabile, amortizarea se va calcula pentru partea suportată de către întreprindere. Totodată, potrivit art. 261 alin. (14) din CF, prin derogare de la alin. (12) și (13) suma subvenţiilor obţinute ca urmare a efectuării investiţiilor prin procurarea mijloacelor fixe din sursele proprii nu influenţează asupra mărimii valorii de intrare a mijloacelor fixe. Valoarea de intrare a mijloacelor fixe, conform art.

La 30 octombrie curent va intra în vigoare procedura declarării periodice a mărfurilor exportate de către agenții economici prin intermediul trimiterilor poștale internaționale, aprobată prin Ordinul Serviciului Vamal nr.408-O din 04.09.2019. Acest subiect, dar și multe altele legate de consolidarea parteneriatului dintre Serviciul Vamal și mediul de afaceri au fost discutate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. În cadrul evenimentului, directorul interimar al Serviciului Vamal, Iurie Ceban, s-a referit la unele priorități ale organului vamal pentru următoarea perioadă, printre care se regăsesc extinderea declarației electronice pentru toate destinațiile, inclusiv pentru perfecționarea activă, modernizarea ASYCUDA, aprobarea noului Cod vamal, dezvoltarea e-Comerț, implementarea procedurilor vamale simplificate etc.

Proiectul a fost elaborat în urma recomandărilor experţilor Comisiei Europene şi se referă la corespunderea Programului Agent economic autorizat (AEO) din Republica Moldova cu cel al Uniunii Europene, în perspectiva recunoaşterii reciproce a agenţilor economici autorizaţi între ţara noastră şi UE.

Potrivit art. 5 pct.15) din Codul fiscal, reprezentanţa permanentă sau bază fixă reprezintă un loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfăşoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în Republica Moldova, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:

(29.1.3.1.38) Se permite la deducere în scopuri fiscale cheltuielile suportate de agentul economic pentru procurarea testelor COVID-19 cu scopul testării salariaților săi, precum și cheltuielile pentru procurarea echipamentului de protecție contra COVID-19 (măști, viziere, dezinfectanți) pentru salariați ?