Începând cu 1 ianuarie 2020, entitățile autohtone întocmesc situațiile financiare conform unui nou format, elaborat în conformitate cu cerințele stipulate în Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare”, în redacția Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 48/2019. Modificările operate în conținutul situațiilor financiare, și în special, în bilanț, au condus la apariția unor „noutăți” în prezentarea informației financiar-contabile și analiza acesteia.

Conform legislației în vigoare, contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2020 până la 30 aprilie inclusiv a anului curent.   Art.83 din Codul fiscal prevede că, dreptul de a prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Însă obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) survine la persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și care: - au obligații privind achitarea impozitului pe venit;

Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), în cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod acțiunile debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere subsidiară solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanțelor creditorilor. Conform art. 247 din Legea nr. 149/2012, în sensul prezentei legi, membri ai organelor de conducere ai debitorului pot fi:

În Monitorul Oficial, nr. 464-470 din 29 decembrie 2017 a fost publicată Legea nr.288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, prin care sunt operate modificări și completări ale Codului fiscal.

Este necesar de a informa organul fiscal dacă sunt efectuate modificări la contractul de locațiune a imobilului, unde este înregistrată o subdiviziune a întreprinderii?   Conform art. 161 alin. (8) din Codul fiscal (CF), la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului şi/sau despre constituirea subdiviziunii contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune), informează Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă informaţiile iniţiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum şi despre sistarea temporară a activităţii subdiviziunii.

În conformitate cu prevederilor art. 39 alin. (1) din Codul fiscal, active de capital reprezintă: a) acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător; b) proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător; c) terenurile; d) opţionul la procurarea sau vînzarea activelor de capital.

Odată cu elaborarea și adoptarea Legii nr.232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor, Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (în continuare - FGDSB), în calitate de persoană juridică de drept public, i-au fost atribuite noi competențe și atribuții, printre care se evidențiază – administrarea Fondului de rezoluție bancară, scopul

1. (28.26.9) Se aplică mecanismul taxării inverse față de instituția financiară care este în procedură de insolvabilitate pentru livrările de bunuri efectuate? 2. (28.26.8) Se aplică mecanismul taxării inverse față de întreprinderea care este în procedură de restructurare pentru livrările de bunuri efectuate?

29.3.2.17. Urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată persoanele, care desfășoară activitate profesională în domeniul sănătății, din veniturile de la darea în locațiune a imobilului de către persoanele fizice? 29.2.5.20. Urmează a fi reflectat în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit patrimoniul primit cu titlu de donaţie sau de moştenire?

Potrivit unor prevederi din statutul SRL-ului  și conform înțelegerii agreate, asociații au decis, de comun acord, să distribuie profitul net după cum urmează: 70 % se vor distribui proporţional cotei de participaţie a asociaţilor; 30% – conform unui mecanism aprobat de către asociați, în funcție de implicarea personală a fiecărui asociat. Este de menționat că toți asociații sunt concomitent și salariați ai întreprinderii.  Care va fi regimul de impozitare pentru profitul care urmează să fie repartizat între asociați, atât proporțional, cât și neproporțional cotei de participație, conform situației expuse supra?

Pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii a avut loc o ședință online cu reprezentanții asociațiilor de business, ai Agenției Proprietăți Publice, primăriei municipiului Chișinău, Regiei transport public pentru a identifica soluții de fluidizare a fluxului de călători în transport la orele de vârf. Având în vedere că majoritatea pasagerilor sunt angajații întreprinderilor mari din capitală, s-a discutat ca agenții economici care nu asigură transportarea organizată a muncitorilor la întreprinderi să examineze posibilitatea corelării programului de lucru cu ale întreprinderilor din vecinătate. În acest fel, muncitorii vor circula la ore diferite și nu vor aglomera transportul public.

Unele aspecte privind regimul juridic al documentului electronic, circulația electronică a acestuia și consecințele în caz de nerespectare a prevederilor Legii nr.91 privind semnătura electronică și documentul electronic.   Documentul electronic reprezintă informaţia în formă electronică, creată, structurată, prelucrată, păstrată şi/sau transmisă prin intermediul computerului sau al altor dispozitive electronice, semnată cu semnătură electronică în conformitate cu Legea nr.91/2014, pe când semnătura electronică – date în formă electronică, care sunt ataşate la sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care sunt utilizate ca metodă de autentificare.

Înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmășie a soților asupra bunurilor imobile se efectuează potrivit actului justificativ pe care se întemeiază înregistrarea, în care sunt indicați ambii soți ca titulari ai dreptului sau în care este indicat expres că bunul se dobândește în devălmășie cu celălalt soț. Cererea se depune de către soțul indicat în actul justificativ, în cazul în care bunurile sunt deținute în devălmășie, sau de fiecare dintre soți, în cazul în care bunurile sunt deținute pe cote-părți. Dacă în actul justificativ este indicat ca titular doar unul dintre soți, înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmășie se va face la cererea scrisă a soțului indicat în act, iar bunurile au fost dobândite în timpul căsătoriei.

Primăria mun. Chișinău propune spre consultare publică proiectul de decizie despre aplicarea prevederilor Legii nr. 133/2018 vizând încheierea contractelor de superficie şi locaţiune a terenurilor municipale. Documentul este elaborat în contextul intrării în vigoare, la 1 martie curent, a Codului civil modernizat, prin care a fost instituit un drept de superficie asupra terenului care aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale în folosul proprietarului bunului imobil înregistrat separat în capitolul B şi C al registrului bunurilor imobile.

Întreprinderea, entitate rezidentă a Republicii Moldova, a semnat un contract de folosința cu titlu gratuit a unui bun imobil cu o persoană nerezidentă a Republicii Moldova.

În cazul amenajării și utilării depozitului vamal provizoriu, va fi obligatorie instalarea sistemului de supraveghere video, care va corespunde următoarelor cerințe :   numărul de camere video instalate trebuie să asigure supravegherea perimetrului depozitului provizoriu atât din exterior, cât și din interior (minimum 2 camere); camerele video trebuie să reflecte imaginea din interior, în special, în locul unde sunt depozitate mărfurile, inclusiv, căile de acces în/din depozitul provizoriu; parametrii tehnici ai camerelor video trebuie să fie compatibili cu softul „SMART PSS” sau „IVMS” (la decizia deținătorului de depozit provizoriu);

Cum se efectuează calculul amortizării în scopuri fiscale a activelor biologice (căpșuni, levănțică, coacăză etc.)? În VEN12 în care rând reflectăm? Se permite amortizarea de 100%, dacă amortizarea în scopuri financiare e prevăzută pentru doi ani?

Specificul anului 2020, fiind determinat de situația epidemiologică atât la nivel național cât și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol, impune noi adaptări ale politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Întreprinderea măsurilor complexe care rezultă din situația creată și care sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate continuă să fie o prioritate.   În acest sens, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative aprobat de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 noiembrie 2020 conține atât măsuri de diminuare a presiunii fiscale cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea susținerii relansării economice. Cele mai semnificative schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și vamal propuse pentru consultări publice pentru anul 2021 sunt sistematizate și descrise în continuare.

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

În conformitate cu prevederile art. 108 alin. (5) din Codul fiscal, dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în dependenţă de ce are loc mai înainte.