Serviciul Fiscal de Stat vine cu o serie de precizări menite să prevină cazurile de escrocherie din partea persoanelor care s-ar putea prezenta drept inspectori fiscali și ar întreprinde tentative ilegale de verificare a agenților economici pentru a obține beneficii financiare. Astfel, menționăm că, la iniţierea controlului fiscal la faţa locului sau la inițierea procesului de constatare a faptei contravenționale, funcţionarul este obligat să prezinte contribuabilului Decizia de iniţiere a controlului, în baza căreia sunt efectuate controalele respective, şi legitimația de serviciu.

Entitatea „Intermediar” SRL prestează servicii de intermediere „Beneficiar” SA, în baza unui contract încheiat între părți. Obiectul contractului constituie identificarea de către „Intermediar” SRL a unor cumpărători pentru bunurile comercializate de „Beneficiar” SA, în schimbul unui comision de 10% (stabilit prin contract). Respectiv, cumpărătorul achită intermediarului prețul integral al mărfii livrate, ceea ce nu reprezintă un venit al entității „Intermediar” SRL. Pot fi considerate plățile pentru marfa livrată sume colectate în numele unor părți terțe?

Potrivit art. 99 alin. (1) al Codului fiscal (CF) livrarea efectuată la un preț mai mic decât cel de piață din cauza relațiilor specifice stabilite între furnizor și cumpărător (beneficiar) sau din cauză că cumpărătorul (beneficiarul) este angajat al furnizorului constituie livrare impozabilă. Valoarea impozabilă a livrării respective constituie valoarea ei de piață.

Relațiile economice dintre persoanele juridice care desfăşoară activitatea de întreprinzător presupune faptul că sunt efectuate cu scop oneros, nu gratuit. Respectiv în cazul în care o persoană juridică livrează marfă altei persoane juridice doar în baza unei facturi fiscale, fără să existe în fapt un contract scris între părți aferent acestor tranzacții, atunci dreptul de a pretinde achitarea pentru acestea apare la momentul transmiterii.

Veniturile bugetului public național pentru anul 2019 au constituit 62,9 mld. lei, cu 8,5% mai mult decât în anul 2018. Încasările din accize au crescut cu 9%, cele din TVA – cu 8%, veniturile din primele de asigurare medicală – cu 16%, iar veniturile proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat au sporit cu 5% în pofida reducerii cotelor acestora de la 23 la 18%. Totodată, colectările din impozitul pe venit au rămas la nivelul anului 2018 în condițiile în care, la 1 octombrie 2018, a fost pusă în aplicare reforma fiscală prin care s-a dublat scutirea personală și s-a diminuat cota impozitului pe venit de la 18 la 12%. Datele au fost prezentate astăzi în cadrul ședinței lărgite a Colegiului Ministerului Finanțelor, fiind trecute în revistă realizările ministerului și ale instituțiilor din subordine pentru anul 2019, precum și prioritățile stabilite pentru anul curent.

Din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru finanțarea proiectelor de îmbunătățire a nivelului de trai și de muncă în mediul rural vor fi alocate anual până la 15% din valoarea totală a acestuia. În MO din 6 noiembrie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr.456 din 18 octombrie 2019, prin care a fost aprobat Regulamentul privind acordarea subvențiilor pentru realizarea scopurilor indicate. Prevederile acestuia vor fi aplicate proiectelor evaluate și selectate în perioada anilor 2019-2021.

SRL XXX a fondat o întreprinderi în străinătate LTD CCC căreia îi livrează mărfuri pentru a fi comercializate pe teritoriul ţării unde LTD CCC îşi desfăşoară activitate de întreprinzător. Se aplică prevederile Legii cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe pentru tranzacţiile economice desfăşurate dintre SRL XXX (rezidentă a RM) şi întreprinderea din străinătate fondată de aceasta (LTD CCC)?

Dreptul de a beneficia de scutirea personală o au doar contribuabilii (persoane fizice rezidente) care au un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901. Prevederea va fi inclusă în Regulament privind modul de completare a declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Formularul CET18). Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul ordinului de modificare și completare a unor ordine aprobate anterior. Autoritatea a elaborat proiectul ținând cont de necesitatea corelării prevederilor actelor normative proprii cu prevederile Codului fiscal și altor acte normative care vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020, precum și în scopul eficientizării și simplificării modalității de raportare a obligațiilor fiscale.

În cadrul planificării activității pentru următoarea perioadă de activitate, SRL „K”, în baza unor decizii de management, a considerat oportun de a conserva două depozite deținute, care nu vor fi utilizate în viitorul apropiat în activitatea întreprinderii.

Conform art. 92 alin. (2) și (3) din Codul fiscal

Informațiile oficiale solicitate de către publicaţiile periodice, agenţiile de presă și furnizorii de servicii media, în scopul exercitării atribuțiilor funcționale, cu excepția celor calificate drept secret de stat, vor fi furnizate fără perceperea plăților, cu asigurarea respectării prevederilor Legii privind protecţia datelor cu caracter personal. Cancelaria de Stat propune spre consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative.

Serviciul Fiscal de Stat va aplica măsuri de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale în scopul executării prevederilor Hotărârii nr. 1275 din 26 decembrie 2018 pentru aprobarea Regulamentului privind mecanismul de aplicare a prevederilor tratatelor internaționale ale Republicii Moldova în domeniul asistenței administrative reciproce în materie fiscală. Hotărârea nr. 1275 prevede că RM oferă/recepționează asistență administrativă reciprocă în materie fiscală în vederea realizării unui schimb de informaţii şi asistenţă în privinţa taxelor şi impozitelor, conform tratatelor internaționale la care este parte.

Ținând cont de necesitatea aplicării corecte și uniforme a prevederilor aferente segmentului separării bunurilor din masa debitoare, precum și primirea, examinarea și soluționarea cererilor de separare a acestora de către instanța de insolvabilitate, este necesar de a remarca prevederile Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 și Recomandarea Curții Supreme de Justiție nr. 89 din 20 aprilie 2016 ,,Cu privire la practica examinării cererilor de separare a bunurilor din masa debitoare în temeiul art. 48 Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012”.

Circa 1500 de antreprenori, investitori, importatori și finanțatori din 24 de țări ale lumii participă la cea de-a VI-a ediție a evenimentului Moldova Business Week (MBW) ce se desfășoară la Chișinău în perioada 13-16 noiembrie curent. Acesta este considerat unul dintre cele mai importante evenimente economice din țara noastră, fiind consacrat mediului de afaceri, promovării exportului și atragerii investițiilor. MBW este organizat începând cu anul 2014 de către Ministerul Economiei și Infrastructurii și Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului, iar din anul 2018 organizatorul este Agenția de Investiții.

Înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmășie a soților asupra bunurilor imobile se efectuează potrivit actului justificativ pe care se întemeiază înregistrarea, în care sunt indicați ambii soți ca titulari ai dreptului sau în care este indicat expres că bunul se dobândește în devălmășie cu celălalt soț. Cererea se depune de către soțul indicat în actul justificativ, în cazul în care bunurile sunt deținute în devălmășie, sau de fiecare dintre soți, în cazul în care bunurile sunt deținute pe cote-părți. Dacă în actul justificativ este indicat ca titular doar unul dintre soți, înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmășie se va face la cererea scrisă a soțului indicat în act, iar bunurile au fost dobândite în timpul căsătoriei.

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

Curtea de Conturi va efectua auditul unor contracte ce vizează deetatizarea proprietății publice și a privatizării pentru anii 2013-2019. În cadrul ședinței Parlamentului din 19 iulie curent a fost aprobată o hotărâre în acest sens. Astfel, până la 31 decembrie 2019 instituția va efectua auditul a patru contracte: – de parteneriat public-privat pentru concesionarea Întreprinderii de Stat ”Aeroportul Internațional Chișinău”; – de privatizare a Întreprinderii de Stat ”Compania Aeriană Air Moldova”; – de parteneriat public-privat privind modernizarea și eficientizarea activității filialelor Întreprinderii de Stat ”Gările și Stațiile Auto”; –de vânzare-cumpărare a acțiunilor statului deținute în SA ”Tutun-CTC”.

Abaterile și iregularitățile admise de autoritățile publice locale (APL) din raionul Dubăsari în procesul bugetar 2015-2016 denotă că acestea nu au manifestat o preocupare adecvată în vederea realizării intereselor de dezvoltare economică și socială a teritoriului administrat, se menționează în Raportul auditului conformității. Hotărârea Curții de Conturi cu privire la raportul menționat a fost publicată în Monitorul Oficial din 18 mai curent.

Alocarea ad-hoc de mijloace financiare fermierilor afectați nu este o soluție de lungă durată, deoarece aceasta nu motivează agricultorii să-și protejeze bunurile, iar în buget nu întotdeauna există surse financiare, care ar putea fi alocate de urgență. De aceea, anume asigurările în agricultură ar reprezenta un mecanism viabil de lungă durată care necesită sprijinul statului, prin acordarea subvențiilor la primele de asigurare. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat proiectul de hotărâre privind aprobarea proiectului de lege privind asigurarea subvenţionată în agricultură.

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), partea II în nr. 5 (60), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 8.1: Tratamentul aplicat, în conformitate cu Acordul, creditelor referitoare la tranzacțiile anterioare   1. Care este, în conformitate cu Acordul, tratamentul aplicat creditelor referitoare la tranzacțiile anterioare, atunci când se evaluează mărfurile cărora li se aplică aceste credite? 2. Comitetul tehnic de evaluare în vamă a exprimat următorul aviz: