În baza materialelor acumulate asupra contribuabililor restanțieri și urmare a emiterii Hotărârii privind executarea silită a obligațiilor fiscale a contribuabilului, Direcția generală administrare fiscală /Direcția generală administrare contribuabili mari informează Direcția generală organizare deservire și gestionare arierate aferent necesității întocmirii unei solicitări de recuperare a creanțelor în baza solicitării de recuperare a restanțelor/creanțelor fiscale aferent Convenției privind asistența administrativă reciprocă în materie fiscală, formularul căreia este propus pentru consultări publice de către Serviciul Fiscal de Stat. Autoritatea a elaborat proiectul ordinului de modificare a Regulamentului privind punerea în aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1275 din 26 decembrie 2018, anexă la Regulament fiind formularul solicitării indicate supra.

Conform art.922 alin.(1) din Codul civil (modificat prin Legea nr.133/15.11.2018), prin contractul de leasing, o parte (locator) se obligă să asigure celeilalte părţi (locatar), în decursul unui termen convenit care depăşeşte 1 an (termenul de leasing), posesia şi folosinţa unui bun cumpărat de locator, precum şi să acorde locatarului opţiunea de a dobîndi în proprietate bunul, de a prelungi termenul de leasing ori de a restitui bunul la expirarea termenului de leasing, iar locatarul se obligă să efectueze plăţile periodice convenite (rate de leasing).

Asociatul unic al Q&Y SRL este QTechnology, rezidentă a Bulgariei, a decis repartizarea și achitarea dividendelor aferente profitului nerepartizat al Q&Y SRL, și a solicitat ca impozitul din dividende să nu fie reţinut în RM, acesta urmând să fie calculat și achitat în Bulgaria, conform prevederilor Convenţiei încheiate între Moldova și Bulgaria privind evitarea dublei impuneri. Este în drept Q&Y SRL să achite dividendele fondatorului nerezident în mărime deplină, fără reţinerea la sursa de plată a impozitului din dividende? Urmează sau nu să declarăm acest venit direcționat spre achitare?

Stocurile, în conformitate cu pct.  5 din Standardul Național de Contabilitate (SNC) ,,Stocuri”, reprezintă active circulante care sunt: 1) destinate pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității; 2) în curs de execuție în procesul desfășurării normale a activității; sau 3) sub formă de materii prime, materiale de bază și alte materiale consumabile, care urmează a 4) fi folosite în procesul de producție, pentru prestarea serviciilor și/sau în alte scopuri gospodărești.  

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 171 din 19 decembrie 2019 au fost efectuate modificări în Codul fiscal în partea ce ține de determinarea venitului impozabil pentru agenții economici – subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM), fiind exclusă limitarea doar la venitul din activitatea operațională. Ținând cont de acest fapt, Ministerul Finanțelor, prin Ordinul nr.40 din 9 martie 2020, a aprobat un nou formular tipizat al Dării de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20), care va substitui formularul IVAO15.

Casa Națională de Asigurări Sociale organizează evidenţa persoanelor fizice care exercită activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură în calitate de plătitorii de contribuţii la BASS. Autoritatea constată că, prin Legea nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative au fost operate modificări în pct.1.7 din anexa nr.1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale şi a fost inclusă o nouă categorie de plătitori şi asiguraţi – persoanele fizice care exercită activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal, activitatea acestora fiind reglementată de cap.103 cu care a fost completat Codul fiscal.

Împrumuturile de la fondator reprezintă sau nu venituri din activitatea operaţională? Fondatorul întreprinderii X a decis lichidarea entității. În condițiile art. 121 alin. (3) din Codul fiscal (CF), pentru agentul economic care a adoptat decizia de lichidare pe parcursul anului calendaristic, perioadă fiscală se consideră:

Controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislația fiscală într-o anumită perioadă sau în câteva perioade fiscale. Controlul fiscal este exercitat de Serviciul Fiscal de Stat şi/sau de un alt organ cu atribuții de administrare fiscală, în limitele competenței acestora, la fața locului şi/sau la oficiul acestora.

Impozitul pe avere se aplică asupra proprietății persoanelor fizice sub formă de bunuri imobiliare cu destinație locativă şi căsuțe de vacanță (cu excepția terenurilor), a căror totalitate întruneşte, cumulativ, următoarele condiții: • valoarea estimată totală constituie 1,5 mil. lei şi mai mult • suprafața totală constituie 120 m2 şi mai mult. Contribuabilii care au fost identificați, la situația din 1 noiembrie 2019, în calitate de subiecți ai impunerii cu impozitul pe avere, sunt informați, prin intermediul avizelor de plată, despre suma impozitului ce urmează a fi achitată.

Pentru a asigura o administrare eficientă a contribuțiilor obligatorii la Fondul viei și vinului (FVV) pentru perioada anilor 2020 și 2021 de către entitățile economice, în acest articol vom examina principalele aspecte aferente procesului respectiv, printre care reglementarea modalității de trecere în cont a obligațiilor achitate, necesitatea ajustării dărilor de seamă prezentate în anul 2020, precum și necesitatea ajustării Declarației cu privire la impozitul pe venit pe perioada fiscală 2019 (forma VEN 12).

Conform prevederilor Codului civil: – părţile contractului de schimb au obligaţia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun. Fiecare parte a contractului de schimb este considerată vânzător al bunului pe care îl înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl primeşte în schimb (art.1195). – asupra contractului de schimb se aplică în modul corespunzător regulile contractului de vânzare-cumpărare (art.1196). – în cazul în care bunurile schimbate nu au aceeaşi valoare, diferenţa de valoare poate fi compensată printr-o sumă de bani, numită sultă, dacă aceasta este prevăzută de contract. Un contract este contract de vânzare-cumpărare, şi nu contract de schimb, în cazul în care sulta depăşeşte valoarea bunului care are valoarea mai mică (art.1197).

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Cota accizelor pentru băuturile alcoolice va fi majorată în următorii ani, prin ajustarea la rata inflației prognozată pentru anul 2020 (5%), cu stabilirea acestora pentru o perioadă de 3 ani, de rând cu alte produse accizabile stabilite în sume fixe, cum ar fi oxigenul, azotul, articolele de bijuterie sau de giuvaiergerie, după cum se menționează în proiectul politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul 2018.

1. (29.1.1.22) În cazul în care agentul economic a decis pe parcursul anului să achite dividende acționarilor, urmează oare să achite adăugător pentru perioada de gestiune, suma impozitul pe venit în rate conform art.84 din Codul fiscal?

O întreprindere cu capital străin din Republica Moldova are în calitate de fondatori trei persoane: o companie din Letonia, o persoană fizică din Bulgaria și o companie din RM. Până la sfârșitul anului curent se preconizează ca unul din fondatori, și anume compania din Letonia, să-și vândă cota parte altui asociat – companiei din Republica Moldova. Care vor fi consecințele fiscale aferent veniturilor achitate companiei din Letonia?

În trimestrul I al anului 2018 investițiile în active imobilizate au constituit 2434,5 mil. lei, în creștere cu 2,9% față de aceiași perioadă a anului precedent, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Astfel, valoarea investițiilor în imobilizările corporale a constituit 2379,0 mil. lei sau cu 2,3% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, iar investițiile în imobilizări necorporale au crescut cu 33,1% comparativ cu ianuarie-martie 2017.

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr.171/2019, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020, au fost modificate normele din Codul fiscal aferente donațiilor efectuate de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, precum și de către agentul economic, și anume: 1.Donarea mijloacelor bănești de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător

Activitățile Serviciului Fiscal de Stat de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice care oferă în chirie bunuri imobile continuă și au drept scop asigurarea unui nivel înalt de conformare fiscală în acest domeniu de activitate. Astfel, pe parcursul anului 2019 au fost înregistrate 13217 contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a bunurilor imobile. Acestea au fost înregistrate la Direcțiile deservire fiscală din teritoriul în care sunt amplasate. Ca urmare a transmiterii în locațiune a bunurilor imobile și drept rezultat al înregistrării contractelor de către SFS, pe parcursul anului precedent la buget au fost încasate venituri în sumă de 22,7 mil. lei,depășind veniturile încasate în perioada similară a anului 2018 cu 6,3 mil. lei sau o creștere cu 38,3 %.

Codul nomenclator al mărfii este obligatoriu de indicat in factura fiscală? Cum eliberăm marfa care am primit-o fără cod nomenclator? În conformitate cu prevederile art. 117 alin. (2) din Codul fiscal, factura fiscală trebuie să includă următoarele informații:

Biroul Național de Statistică a făcut publice datele pentru primele nouă luni ale anului curent cu privire la investițiile efectuate în active imobilizate. Conform informației BNS, acestea au sporit cu 15,6% față de nivelul din perioada similară a anului precedent și au atins cifra de 15,78 mld. lei. În imobilizări necorporale investițiile au constituit 391 mil. lei, iar în imobilizări corporale – 15393,9 mil. lei. Astfel, au fost înregistrate creșteri ale investițiilor în clădiri nerezidențiale (cu 28,2%), în construcții inginerești (cu 13,5%), mijloace de transport (cu 13,1%), clădiri rezidențiale (cu 12,4%). Datele publicate denotă că investițiile în maşini, utilaje, instalații de transmisie în continuare au cea mai mare pondere, constituind 31,1%.