Arhiva [modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art. 280 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 281 din 16 decembrie 2016 (publicată în Monitorul Oficial, 2016, nr.472-477/947, în vigoare 01.01.2017)] (în vigoare pînă la data 01.01.2017)

Cetăţenii care au dispus la 1 ianuarie 2012 de mijloace băneşti în sumă de până la 500 mii lei nu au avut obligaţia de a depune Declaraţia persoanei fizice cu privire la disponibilul de mijloace băneşti la situaţia din 01 ianuarie 2012. Pentru subiecţii estimării venitului impozabil prin metode indirecte, care nu au depus declaraţia, venitul impozabil estimat va fi determinat prin diminuarea acestuia cu suma de 500 mii lei.

Curtea de Conturi a audiat progresele, impedimentele și riscurile înregistrate în cadrul implementării Proiectului „e-Transformare a Guvernării”, iar raportul misiunii de audit este publicat în Monitorul Oficial din 12 ianuarie 2018.

Studiu de caz. Cetăţeanul Popescu a procurat un apartament, care la momentul cumpărării era dat în chirie pe un termen de 3 ani, acest fapt fiind notificat în Registrul bunurilor imobile. După procurarea apartamentului de către cetăţeanul Popescu, în apartament a continuat să locuiască acelaşi chiriaş. Trebuie sau nu noul proprietar al imobilului să informeze Serviciul Fiscal de Stat despre darea în chirie a apartamentului? Prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil (CC)).

Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) se prezintă anual, pînă la data de 25 iulie inclusiv a perioadei fiscale respective. Pentru bunurile imobiliare dobîndite după 30 iunie a perioadei fiscale respective, calculul impozitului pe bunurile imobiliare se prezintă la inspectoratul fiscal de stat teritorial nu mai tîrziu de 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune.

În conformitate cu prevederile art.13 alin.(1) lit.d) și art.14 alin.(1) lit. d) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit este venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepția venitului din investiții şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni străini şi apatrizi care desfășoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova.

Polița de asigurare medicală ar putea fi exclusă la depunerea dosarului pentru prelungirea dreptului de ședere al străinilor în Republica Moldova. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative. În prezent, potrivit art.33 din Legea privind integrarea străinilor în RM, autoritatea competentă pentru străini (Biroul Migrație și Azil) poate prelungi dreptul la şedere provizorie în Republica Moldova doar dacă străinul face dovada asigurării medicale. În nota documentului se menționează că, deoarece achitarea primelor respective nu ține de competența autorității, iar verificarea persoanei în sistemul asigurărilor obligatorii medicale tergiversează procesul de documentare al străinilor și duce la încălcarea termenului prevăzut pentru prelungirea dreptului de ședere, această prevedere poate fi exclusă.

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal obligatoriu va fi notificat de orice entitate ce operează cu aceste date, în conformitate cu Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal. În același timp, în mai 2018 intră în vigoare Regulamentul european privind datele cu caracter personal, prevederile căruia vor fi aplicate în toate țările în care sunt cetățeni ai UE, inclusiv în Republica Moldova. Despre aspectele legislației naționale şi celei comunitare ce ţin de datele cu caracter personal, s-a discutat în cadrul seminarului Noutăți legislative 2018 – principalele provocări pentru entități, organizat de ACAP.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin.(1) din Codul fiscal

Subiecţi ai estimării prin metode indirecte sunt persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care depăşesc riscul minim acceptat, stabilit la art.22613 alin.(11) din Codul fiscal. Persoanele fizice proprietari ai bunurilor imobiliare a căror construcţie a început până la 1 ianuarie 2012, iar înregistrarea la organul cadastral teritorial s-a efectuat după această dată nu vor fi consideraţi subiecţi ai estimării numai referitor la bunurile imobiliare menţionate. Actuala redacție a art. 22613 din Codul fiscal a fost promulgată prin Legea nr. 138 din 17.06.2016 și este în vigoare din 01.07.2016.

acordă consultanţă la telefonul Centrului unic de apel al SFS — 0-8000-1525; acordă consultanţă nemijlocit în cadrul subdiviziunilor structurale ale SFS;

Guvernul a aprobat în cadrul şedinţei din 4 iulie 2018 Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător. Documentul este unul din cele trei regulamente elaborate cu scopul integrării normelor ce țin de determinarea obligațiilor fiscale a impozitului pe venit într-un singur act.

Poate beneficia persoana fizica, cetățean al Republicii Moldova, de scutirea personală în cazul în care este rezident fiscal in Romania și perioada de ședere pe teritoriului RM este de până la 183 de zile?

Societatea pe acţiuni ,,X” a calculat salarii membrilor Consiliului, care nu sunt salariaţii agentului economic, însă acestea au fost achitate în altă perioadă fiscală. În cazul examinat, se vor permite la deducere în scopuri fiscale cheltuielile aferente remunerării membrilor consiliului societăţii pe acţiuni? Potrivit art. 66 alin. (5) și (6) din Legea privind societăţile pe acţiuni nr. 1134/1997 (Legea nr. 1134/1997) salariaţii societăţii pot fi aleși în consiliul societăţii, dar ei nu pot constitui în el majoritatea, cu excepţia când aceștia sunt și acţionari ai societăţii.

În Moldova este planificată modificarea regulilor creditării nebancare pentru minimizarea riscurilor îndatorării excesive a consumatorilor persoane fizice și protecția beneficiarilor produselor de creditare. Anunțul a fost făcut de către vicepreședintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) Iurie Filip și șeful direcției generale creditare nebancară de la CNPF, Alina Cebotariova. Ei au menționat că proiectul de lege elaborat de CNPF, care prevede modificări la o serie de acte normative, după consultări și aprobarea de Guvern, va fi remis Parlamentului. Scopul modificărilor propuse este perfecționarea bazei normativ-juridice privind activitatea organizațiilor de creditare nebancară (OCN), pentru protecția drepturilor consumatorilor, dar și ajustarea unor legi din domeniul de reglementare, legate de activitatea organizațiilor de creditare nebancară la prevederile Legii privind organizațiile de creditare nebancară.

Activitatea de bază a întreprinderii este cultivarea merelor. Dat fiind faptul că aceste lucrări au caracter sezonier, ea contractează forță de muncă pentru strângerea roadei pe o perioadă determinată. Cum urmează să supună întreprinderea plățile acordate impozitării și cum se vor reflecta plățile date în Dările de seamă? Totodată, unele persoane contractate solicită să nu li se rețină contribuțiile obligatorii (sociale și medicale), motivând că sunt deja asigurați. Care sunt acțiunile legale pe care trebuie să le întreprindă angajatorul în cazul dat?

Cu 29 de ani în urmă, în Republica Moldova au fost puse bazele administrației fiscale naționale, care are un rol incontestabil în menţinerea echilibrului social şi economic al ţării. Pe parcursul anilor, specialiștii care activează în acest domeniu au avut de trecut prin mai multe provocări, cea mai mare fiind sporirea încrederii cetățenilor în procesul de administrare fiscală.

Consolidarea platformei pentru examinarea proiectelor investiționale strategice, revizuirea și aplicarea moratoriului asupra Programului de dobândire a cetățeniei prin investiție, eficientizarea activității de întreprinzător și promovarea competiției loiale prin revizuirea Legii cu privire la comerțul interior sunt câteva din acțiunile prevăzute pentru componenta Economie și infrastructură în Planul anual de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020, publicat astăzi în MO. Componenta economie și infrastructură include domeniile mediului de afaceri, administrării proprietății publice, securității și eficienței energetice, amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, transportului și infrastructurii și cel al tehnologiilor informaționale.

Donația în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, în conformitate cu prevederile art. 827 din Codul civil. Patrimoniul primit de către persoane fizice cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie, potrivit prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabila.

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;