Un parc de dezmembrări auto de pe teritoriul municipiului Chișinău a fost supus controlului de către ofițerii echipelor mobile ale Serviciului Vamal, în rezultatul verificării fiind identificate 11 mijloace de transport cu numere străine, care au fost declarate prin acțiune la introducerea în țară și, conform legii, urmau a fi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova după expirarea termenului de 180 de zile.   Contrar prevederilor legale, proprietarii automobilelor înmatriculate în alte state vindeau mijloacele de transport pentru a fi dezmembrate, fără a le vămui pe teritoriul Republicii Moldova.

Ocuparea incluzivă și productivă pentru tineri, sporirea protecției în muncă și un dialog social mai eficient sunt prioritățile noului Program de Țară pentru Muncă decentă, ce se propune a fi aplicat în perioada 2021-2024. Documentul a fost aprobat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.   Astfel, Programul prevede realizarea următoarelor acțiuni:   Adoptarea noii Strategii Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (SNOFM), sensibilă la dimensiunea de gen și cu accent pe tineri; Performanța mai bună a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă; Un sistem operațional de anticipare a necesarului de calificări și o strategie de învățare pe tot parcursul vieții;

O entitate rezidentă a încheiat un contract de livrare de mărfuri cu un cumpărător străin. În care perioadă fiscală contribuabilul are obligația de a reflecta exportul de mărfuri în Declarația privind TVA și cum se determină valoarea livrării mărfurilor la export, ce urmează a fi indicată în boxa 5 din Declarație?          Termenele obligației fiscale ale subiecților impozabili cu TVA sunt prevăzute la art. 108 din Codul fiscal, care stipulează că data obligației fiscale reprezintă data livrării.  Pentru mărfurile la export data livrării se consideră data scoaterii lor de pe teritoriul RM.

 Urmare prezentării de către cetățeanul X a Declarației cu privire la impozitul pe venit (forma CET18) pentru anul 2020 la data de 25 martie 2021 s-a constatat o sumă a impozitului reținută în plus în mărime de 1500 lei și, respectiv, cetățeanul dat a înaintat SFS la aceeași dată o cerere de rambursare a impozitului achitat în plus. În ce termen va putea beneficia persoana respectivă de restituire a impozitului pe venit? Termenul-limită de prezentare a Declarație persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET18) pentru anul 2020 pentru persoanele care au această obligație este de 30 aprilie 2021.

Pentru realizarea măsurilor sociale incluse în proiectul de lege pentru modificarea Codului muncii al RM nr.154/2003 autorii proiectului preconizează, doar pentru ultimul trimestru al anului 2021, cheltuieli în valoare de 285 mil. lei. Amintim că proiectul de lege a obținut avizul pozitiv al Guvernului în cadrul ședinței din 30 septembrie, iar în ziua imediat următoare a fost aprobat în prima lectură de Legislativ cu votul a 56 de deputați.   Astfel, Codul muncii poate fi completat cu prevederea ce va permite angajatorilor să stabilească pentru cel puțin 25% din numărul total al angajaților un program de activitate redusă, cu achitarea salariului pentru timpul efectiv lucrat, iar statul ar putea plăti salariaților, parțial, diferența de salariu.

Este obligat agentul economic pe perioada suspendării activității de întreprinzător să prezinte declarația privind TVA?   În conformitate cu art.30 alin.(3) din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, suspendarea/reluarea activităţii întreprinderii urmează a fi înregistrată, în baza cererii fondatorului/adunării generale, la structura teritorială a Agenţiei Servicii Publice, cu înscrierea menţiunii respective în Registrul de stat al întreprinderilor şi cu înştiinţarea despre aceasta a Serviciului Fiscal de Stat de către structura teritorială a ASP.

Statul asigură libertatea activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale şi apărarea drepturilor şi intereselor întreprinderilor şi ale cetăţenilor contra practicilor anticoncurenţiale şi concurenţei neloiale. Întrucât protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei are drept scop promovarea intereselor legitime ale consumatorilor, pentru încălcarea legislației concurențiale sunt aplicate sancțiuni,

Organele de control vor oferi suport businessului mic în cadrul controalelor prin elaborarea materialelor documentare și ghidurilor destinate informării privind drepturile și obligațiile organelor de control, ale persoanelor supuse controlului, procedurilor de îndrumare și control și altor acte, care vor fi publicate obligatoriu pe pagina web www.controale.gov.md.   Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de modificare a unor acte legislative (Legea prevenției), prin care se propune un mecanism de profilaxie/ prevenție contra unor posibile abuzuri din partea organelor de control aplicate micilor antreprenori.

Cum poate fi reflectată în evidența contabilă datoria sau creanța generată de hotărârea unei instanțe de judecată? Reprezintă sau nu respectiva hotărâre un document primar, în baza căruia pot fi contabilizate faptele economice? Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite în continuare.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI RM) continuă să-și dezvolte platforma online www.client.chamber.md cu scopul de a moderniza și simplifica serviciile în domeniul expertizei mărfurilor, evaluării bunurilor și emiterii de certificate de origine preferențiale. Săptămâna trecută, 50 de noi agenți economici s-au conectat la platforma online și au primit semnături electronice gratuite cu sprijinul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul Proiectului „Optim - Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova ‘’ realizat de HELVETAS Swiss Intercooperation.

Cadrul normativ privind procesul insolvabilității va fi îmbunătățit, pentru a elimina toate constrângerile cu care se confruntă agenții economici în procesul de inițiere și derulare a insolvabilității. Astăzi, 14 decembrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM a avut loc o ședință de lucru, în discuție fiind puse dificultățile cu care se confruntă antreprenorii atunci când ajung în incapacitatea de plată și/sau aplică cadrul normativ aferent domeniului insolvabilității.

În anul 2021 persoana fizică A și persoana fizică B, soți, ambii cetățeni ai Republicii Moldova, vând un bun imobil care este proprietate comună în devălmășie. Pentru soț (persoana fizică A) este locuința de bază, iar soția (persoana fizică B) are domiciliul stabilit la momentul înstrăinării în alt imobil. Care sunt obligațiile fiscale ce țin de impozitul pe venit al contribuabililor menționați pentru perioada fiscală 2021?    Conform art. 567 alin. (1) din Codul civil (CC), în cazul în care dreptul de proprietate aparţine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părţi ideale din bunul comun, proprietatea este comună în devălmășie.

Prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 125/2023 (în continuare – OMF nr. 125/2023) a fost aprobat Modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2024. În vederea încasării cu succes a plăților achitate de contribuabili/plătitori la bugetul public național (în continuare – BPN),

Care este cadrul legal cu privire la răspunderea pentru încălcarea prevederilor Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV  din  15.07.1998 (Legea nr. 93/1998), dacă într-o perioadă de 12 luni consecutive s-au obținut venituri din vânzări mai mari de 300 mii lei şi nu s-a iniţiat o activitate sub formă de SRL sau ÎI? Conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 93/1998, patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.

Creșterea competitivității și valorii adăugate produse de către ÎMM-urile din Republica Moldova, cât și stimularea integrării acestora în ecosistemele regionale de inovare bazate pe cooperare în cadrul clusterelor vor fi susținute prin implementarea Programului de susținere a inițiativelor de clustere (Program), proiectul căruia a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat. Totodată, acesta este propus pentru consultări publice, care vor dură până pe data de 4 noiembrie 2021.   Obiectivul general al inițiativei este oferirea suportului în procesul de clusterizare prin stimularea cooperării între actorii economici și reprezentanții infrastructurii de suport în afaceri, a asistenței necesare în creșterea competitivității și potențialului de export a ÎMM-urilor. În procesul implementării măsurilor elaborate se pune sarcina

Persoana fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător are grad de dizabilitate și nu este angajată în câmpul muncii, dar deține un depozit bancar de la care obține venit sub formă de dobândă. Poate aceasta să utilizeze scutirea sa personală în cazul reținerii finale la sursa de plată?  În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (37) și alin. (4) din Codul fiscal (CF), băncile,  asociaţiile de economii și împrumut, precum și emitenţii de valori mobiliare corporative reţin un impozit în mărime de 3% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente. Reţinerea finală a impozitului scutește beneficiarul veniturilor obținute din dobânzi, de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum și de la declararea acestora.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale anunță inițierea procesului de elaborarea a proiectelor Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2021 și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2021.   Propunerile pot fi expediate în adresa MSMPS, Secția planificare asigurări sociale și medicale, la adresa de e-mail: lilia.gantea@msmps.gov.md până la data de 30 octombrie 2020.

Persoana fizică nerezidentă a desfășurat un trening de dezvoltare personală cu persoane fizice rezidente pe teritoriul Republicii Moldova. Urmează persoana fizică nerezidentă să achite impozitul pe venit și în ce mod? Conform prevederilor art. 70 alin. (1) din Codul fiscal (CF), întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut: a) în RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; b) peste hotarele RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.

Pentru acoperirea cheltuielilor bugetare în contextul pandemiei, Guvernul RM a apelat la împrumuturi interne și externe, fapt ce a majorat nivelul de îndatorare a țării, care se menține și în anul curent.   Datele din Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM făcut public de Ministerul Economiei și infrastructurii arată că, la situația de la sfârșitul lunii februarie 2021, datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 69,8 mld. lei. Datoria internă, care deține ponderea 44% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 30,7 mld. lei și a crescut cu 29,3% față de aceeași perioadă din anul precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 56% în total, a atins 39,1 mld. lei, majorându-se cu 33,2 la sută.

Întrebare adesea adresată de către contribuabili este: Cum se modifică contabilul-șef în sistemul „Cabinetul personal al contribuabilului” pentru prezentarea dărilor de seamă fiscale prin SIA „Declarație electronică”, dacă conducătorul persoanei juridice este persoană nerezidentă și a obținut accesul la serviciile fiscale electronice în baza codului fiscal atribuit de SFS, format din seria și numărul pașaportului străin?