Ieri, 18 martie, prim-ministrul Ion Chicu a discutat problema efectelor evoluției situației epidemiologice asupra economiei naționale cu un grup de asociații de business. Reprezentanții mediului de afaceri au venit cu informații despre impactul asupra agenților economici al restricțiilor impuse în contextul răspândirii COVID-19. În cadrul ședinței a fost făcut un schimb de opinii referitor la modul în care ar putea fi susținuți oamenii de afaceri să depășească cu pierderi minime criza provocată de situația epidemiologică.

În conformitate cu prevederile art. 695 alin. (1) din Codul fiscal, calcularea impozitului pe venit se efectuează prin aplicarea cotei impozitului asupra venitului impozabil obţinut din desfăşurarea activităţii profesionale în sectorul sănătății. (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.692 din Codul fiscal, prin Legea nr.191 din 27.07.2018, în vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.321-332 art. 535 din 24.08.2018)

Astăzi Guvernul și-a asumat răspunderea asupra a patru proiecte de legi. Primul ține de  modificarea Legii nr. 270/2018  privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și vizează salariile personalului medical, care urmează a fi majorate în câteva etape. Astfel, începând cu 1 septembrie curent, salariile acestora vor fi majorate cu 30%, iar ulterior, de la 1 ianuarie 2021, cu încă 30%. Totodată, în prima jumătate a anului viitor este preconizată o altă majorare – cu 40%.  

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul de lege privind instituirea unor măsuri suplimentare de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte legislative. Proiectul prevede instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător, a cetățenilor în perioada stării de urgență, precum și modificarea unor acte legislative. Pentru implementarea respectivelor măsuri va fi necesar alocarea suplimentară a 816 mil.lei, fapt ce urmează a fi prevăzut în cadrul exercițiului de rectificare bugetară, ce va fi realizat în termeni proximi.

Legislația penală și procesual-penală a Republicii Moldova garantează dreptul de a se apăra fiecărei persoane care este bănuită de săvârșirea unei infracțiuni sau în privința căreia este intentat un proces penal. Apărarea are drept scop combaterea, în tot sau în parte, a învinuirii ori a atenuării pedepsei, apărării drepturilor şi intereselor persoanelor bănuite sau învinuite, precum şi reabilitării persoanelor supuse ilegal urmăririi penale. Codul de procedură penală instituie dreptul persoanei de a fi asistată sau reprezentată pe tot cursul procesului de un apărător, astfel că organul de urmărire penală şi instanţa sunt obligate să asigure bănuitului, învinuitului, inculpatului dreptul la asistenţă juridică calificată din partea unui apărător ales de el.

Guvernul va aproba în câteva zile un proiect de lege ce vizează unele măsuri de susținere a mediului de afaceri. Astfel, va fi introdus moratoriu asupra tuturor controalelor de stat, pe perioada stării de urgență. În această perioadă, se va suspenda controlul fiscal, financiar, privind calitatea produselor/serviciilor, parametrii tehnologici şi/sau cerinţele specifice pentru genul de activitate desfăşurat, precum și controlul privind respectarea normelor de protecţie a muncii. Totodată, se propune anularea obligativității efectuării auditului obligatoriu al situaților financiare individuale pentru anul 2019 pentru entitățile economice mijlocii și mari.

În conformitate cu prevederile art. 15 lit. a) din Codul fiscal, pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul sănătății cota impozitului pe venit constituie 12% din obiectul impunerii.

Banca Națională a Moldovei (BNM) va continua să fie instituția de reper a țării la capitolul profesionalism și să dezvolte sectorul financiar-bancar pentru a-l face mult mai stabil și de încredere. Mesajul a fost spus de echipa băncii centrale la întrevederea cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, care a efectuat astăzi o vizită la BNM Șeful statului, în calitate de garant al Constituției, a dat asigurări echipei BNM că instituția va rămâne independentă, ceea ce reprezintă o garanție a stabilității sectorului financiar-bancar – un factor indispensabil pentru o dezvoltare economică durabilă.

În cadrul unei emisiuni, viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a informat despre evoluția economiei naționale sub presiunea efectelor produse de măsurile întreprinse de autoritățile naționale, și a țărilor din regiune, pentru gestionarea situației epidemiologice. Guvernul va achita integral și la timp salariile, pensiile și restul prestațiilor sociale.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Potrivit prevederilor art. 695 alin. (3) din Codul fiscal persoana care desfășoară activitate profesională în sectorul sănătății are dreptul să treacă în cont impozitul pe venitul obţinut din desfășurarea activității profesionale în sectorul sănătății, achitat în orice stat străin, în condiţiile stipulate la art. 82 din Codul fiscal.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) îndeamnă tinerii specialiști IT și viitorii absolvenți ai facultăților de profil ale instituțiilor superioare din țară să-și înceapă cariera IT în echipa CTIF, care administrează și dezvoltă cele mai mari și complexe sisteme informaționale din sectorul finanțe publice ce aparțin Ministerului Finanțelor, Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului Vamal, au menirea să asigure furnizarea neîntreruptă și calitativă a serviciilor electronice pentru autoritățile și instituțiile publice, agenții economici și pentru cetățeni. Doritorii de a începe o carieră IT la CTIF vor fi antrenați nu numai în realizarea unor sarcini complexe și inovatoare, dar își vor putea dezvolta mai rapid competențele necesare prin instruire individuală și vor putea avansa

Responsabili din cadrul Instituției publice ”Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF), Ministerului Finanțelor (MF) și Asociației Contabililor și Auditorilor Profesioniști (ACAP) au participat, în perioada 28-29 noiembrie, la un seminar regional privind învățământul și instruirile în domeniul contabilității, care s-a desfășurat la Viena. Acesta este al treilea seminar organizat în cadrul programului PULSAR de către Ministerul Finanțelor din Austria și Banca Mondială (BM) pentru țările din Balcanii de Vest și din Parteneriatul Estic.

13. (32.1.11) Care este procedura de luare la evidență fiscală a persoanei fizice ce practică activitate profesională în sectorul justiției? 14. (33.1.17) Care sunt condițiile de participare la licitație?

Biroul Naţional de Statistică anunţă că, în trimestrul III al anului 2019, forța de muncă a Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, a constituit 947,7 mii persoane. Populația ocupată în perioada vizată a constituit 909,8 mii persoane. Ponderea bărbaților (51,0%), a fost nesemnificativ mai mare în comparație cu a femeilor (49,0%). În distribuția ocupării după mediile de reședință, prevalează mediul rural cu 54,3% față de mediul urban cu 45,7%.

Instituirea unui mecanism de prevenire a aplicării sancţiunilor asupra mediul de afaceri în cazul în care întreprinderea şi reprezentanţii acesteia înlătură încălcările comise şi realizează acţiunile recomandate de autoritatea de control este aprobat prin  Legea nr. 59 din 22 aprilie 2021 pentru modificarea unor acte normative, care a intrat în vigoare la 21 mai curent, data publicării documentului în MO.

Efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare. În cazul în care solicită prestarea muncii suplimentare, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de muncă, inclusiv cele privind securitatea și sănătatea în muncă.

Numărul beneficiarilor programului de stat „Prima Casă” a ajuns la 3945 de persoane. Potrivit ultimelor date, suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 1.980.501.611,86 lei, iar suma totală a garanțiilor active constituie de 990.250.805,93 lei. Din 3945 beneficiari, 2781 sunt familii, iar 1182 sunt tineri necăsătoriți. Vârsta medie a solicitanților este de 31,3 ani. Totodată, din numărul total al beneficiarilor Programului, 556 de persoane beneficiază de compensații în cadrul Programului Prima Casă 2, destinat persoanelor angajate în sectorul bugetar. De compensații de la bugetul de stat beneficiază și cei care au mai mulți copii minori la întreținere (Prima Casă 3), numărul lor fiind de 1377 de persoane. Alocații de la bugetul de stat încasează și 253 de beneficiari ai programului, care sunt angajați în companii private (Prima Casă 4).

Efectuarea auditului energetic de către companiile mari este una din măsurile prevăzute în proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2019-2021, elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, autoritățile își propun promovarea obligaţiei de efectuare, o dată la patru ani, a auditului energetic obligatoriu. În acest sens, se preconizează aprobarea cadrului normativ secundar aferent obligaţiei întreprinderilor mari de a efectua auditul respectiv (Regulamentului cu privire la efectuarea auditului energetic de către întreprinderile mari).

Pensia facultativă este prestația plătită la pensionare sau în perspectiva pensionării participantului sau beneficiarului suplimentar şi distinct de pensia furnizată de sistemul public de asigurări sociale, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de legea privind fondurile de pensii facultative care definește și noțiunea respectivă. Proiectul de lege a fost aprobat în cadrul ședinței Executivului din 10 iunie 2020 și urmează a fi prezentat Parlamentului spre examinare și aprobare. Documentul stabilește cadrul legal pentru constituirea și funcționarea fondurilor de pensii facultative pe baza economiilor capitalizate individuale, cerinţele faţă de organizarea, licențierea şi activitățile desfășurate de administratori, norme depozitarii fondurilor de pensii facultative.