Transportul modern a trecut printr-o schimbare majoră, cu o modificare în viziune, de la o funcție operațională la una strategică. Actualmente, transportul necesită o căutare constantă a metodelor pentru a se asigura că produsele clienților vor ajunge la ușa lor, atunci când este necesar, în cantitățile corecte și în stare intactă. În plus, transportul trebuie să îmbunătățească în mod continuu flexibilitatea și capacitatea de a răspunde cerințelor pieței, într-un timp scurt,oferind în același timp căi mai bune de comunicare și, de asemenea, de reducere a costurilor. Acest lucru transformă transportul într-o activitate continuă, mai degrabă decât un exercițiu de o singură dată.

Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA), anual, până la data de 1 martie, va prezenta Consiliului Concurenţei un raport privind beneficiarii efectivi şi nivelul concentrării pieţei în domeniul audiovizualului. Totodată, în cazul în care CCA constată semne de concentrare economică, acesta va sesiza Consiliul Concurenţei şi îi va pune la dispoziţie toate informaţiile relevante deţinute. Parlamentul a votat, în prima lectură, un proiect de lege ce prevede completarea Legii Concurenței cu un nou articol — 251, ce va reglementa evaluarea concentrărilor economice în domeniul mass-media.

Ținând cont de necesitatea aplicării corecte și uniforme a prevederilor aferente segmentului separării bunurilor din masa debitoare, precum și primirea, examinarea și soluționarea cererilor de separare a acestora de către instanța de insolvabilitate, este necesar de a remarca prevederile Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 și Recomandarea Curții Supreme de Justiție nr. 89 din 20 aprilie 2016 ,,Cu privire la practica examinării cererilor de separare a bunurilor din masa debitoare în temeiul art. 48 Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012”.

Proiectul prin care se propune lansarea procedurii de reorganizare a întreprinderilor de stat și municipale în societăți pe acțiuni a fost votat de Parlament în prima lectură. Potrivit secretarului de stat al Ministerului Economiei şi Infrastructurii, Angela Susanu, acest proiect propune actualizarea şi uniformizarea politicilor publice de administrare a întreprinderilor de stat și a întreprinderilor municipale la normele generale de guvernare corporativă, care vor determina şi delimita clar atribuţiile fondatorului, consiliului de administrație şi ale administratorului.

Republica Moldova a solicitat partenerilor europeni examinarea posibilității măririi contingentelor tarifare pentru un șir de mărfuri și produse exportate în UE, precum și operarea modificărilor în lista produselor care fac obiectul unui mecanism împotriva eludării prin mărirea cotelor pentru grâu, orz, porumb, zahăr, alcool etilic. Solicitarea a fost făcută în cadrul reuniunii Comitetului de Asociere RM-UE, în configurația Comerț, care a avut loc la Chișinău.

Acum doi ani, în cadrul evenimentului de lansare a proiectului TWINNING ”Sprijin pentru dezvoltarea unui mediu de control și audit intern eficient în sectorul public din Republica Moldova”, unul din vorbitori menționa că auditul intern este ca mirosul de gaz, rareori agreabil, dar poate, de regulă, să evite explozii, făcând referire la rolul auditului în asigurarea bunei activității a oricărei instituții. Ieri, 11 septembrie curent, a avut loc conferința de încheiere a programului, fiind trecute în revistă principalele rezultate. În acest context, ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a menționat că prin acest proiect s-a adus o contribuţie semnificativă la dezvoltarea sistemului de control financiar public intern.

Măsurile propuse de Ministerul Finanțelor pentru a fi incluse în Planul de acțiuni al Guvernului au fost discutate ieri, 8 august, în cadrul unor consultări publice. Potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, documentul reprezintă viziunea guvernării și are misiunea de a ghida activitatea autorităților publice în următoarea perioadă. Totodată, ministrul a asigurat că documentul va fi îmbunătățit și ajustat, inclusiv cu propunerile prezentate în cadrul discuțiilor publice.

Bunurile atribuite la categoria de mijloace fixe sunt unul dintre cele mai valoroase și importante elemente de evidență contabilă pe care le dețin autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare). Autoritățile/instituțiile bugetare utilizează „Planul de conturi contabile în sistemul bugetar1 și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar”, aprobat prin Ordinul MF nr. 216 din 28.12.20152 (OMF nr. 216/2015), conform cărora activele se clasifică în 2 clase: • clasa 3 – active nefinanciare, și • clasa 4 – active financiare.

În curând va ieși de sub tipar nr. 5 (53) al P.P „monitorul fiscal fisc.md”, în care, tradițional, veți găsi informații importante, actuale și veridice pentru activitatea Dvs. În primul rând, în această ediție veți avea posibilitatea să aflați aspecte practice ale contabilității costurilor de producție și calcularea costului produselor fabricate. Articolul, elaborat de Ecaterina Cechina și Iuliana Țugulschi, este publicat în rubrica Contabilitate practică.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat proiectul modificărilor la Legea cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice ce are drept scop excluderea concurenței neloiale în domeniul produselor alcoolice și de asigurare a transparenței și trasabilității în activitatea sectorului alcoolului etilic și al producției alcoolice">.

Formularul D.V.1 pentru declararea datelor în scopul evaluării în vamă nu întotdeauna este necesar. În anumite împrejurări, organul vamal poate renunţa să solicite o declaraţie pe formularul D.V.1. Datele privind valoarea în vamă sunt, în general, însoțite de documente comerciale, cum ar fi, de exemplu, facturile. În același timp, factura poate să nu fie suficientă pentru a satisface organul vamal în ceea ce privește realitatea sau exactitatea valorii în vamă declarate. Exemple care indică unele dintre documentele pe care organul vamal le poate solicita, în funcție de circumstanțele tranzacției și/sau în caz de îndoială cu privire la unele sau la toate datele declarate, pot fi consultate în articolul „Documentele și informațiile care pot fi solicitate ca dovadă pentru stabilirea valorii în vamă”, expus cu știință de cauză de către Maria Bârcă, șeful Departamentului valoarea în vamă al Serviciului Vamal.

1. (28.21.56) Se va permite deducerea TVA aferentă procurărilor în cadrul realizării unui proiect de asistenta tehnică sau investițional (grant), derulat pe teritoriul Republicii Moldova, care parțial este finanțat din contul împrumutului (grantului), iar parțial din alte mijloace financiare?

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării este instituția responsabilă de implementarea priorității Studii: relevante pentru carieră din Strategia de Dezvoltare Regională Moldova 2020.

Cetăţenii moldoveni plecaţi peste hotare vor fi la curent cuoportunităţile de reintegrare socială şi economică de acasă, iar autorităţile sunt încurajate să se implice mai activ în monitorizarea procesului migraţional şi acordarea suportului necesar ajustat la necesităţile cetăţenilor. Guvernul a aprobat Planul de acţiuni pentru anii 2017-2020 privind reintegrarea cetăţenilor Republicii Moldova reveniţi de peste hotare.

Anii 2019-2020 se vor caracteriza printr-o rată de creștere a PIB-ului de circa 4 — 4,5%. La nivelul sectoarelor economice, cel mai mare aport îl vor avea industria și comerțul. În anul curent, valoarea adăugată brută a acestor sectoare va crește cu peste 6%, iar în anul 2020 se prognozează o creștere mai modestă – de circa 4% în industrie și 5% în sectorul comerțului. Datele sunt incluse în publicația Moldovan Economic Growth Analysis (MEGA), elaborată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup și care este la a XX-a ediție. O sinteză a publicației a fost prezentată în cadrul conferinței, care a avut loc astăzi, 25 iulie 2019.

Întreprinderile din Republica Moldova implicate în operațiuni de comerț internațional ar putea suferi de la perturbări din lanțul lor de distribuție din cauza evenimentelor produse în China în legătură cu noul coronavirus (denumit „COVID-19” sau „2019-nCoV”). Această notă analizează implicațiile juridice ale perturbărilor atât (1) la nivelul contractului în care întreprinderea din Moldova este cumpărător având ca scop importul mărfurilor produse în China (contractul internațional), cât și (2) la nivelul contractului național, în care întreprinderea din Moldova își schimbă poziția, și devine vânzător pe piața locală a mărfii importate (contractul național). De asemenea, întreprinderile exportatoare din Moldova s-ar putea lovi de problema scăderii pe piața chineză a cererii la mărfurile produse în Moldova și, prin urmare, a scăderii comenzilor de la importatorii chinezi (3).

Termenul de vânzare al acțiunilor nou-emise de către asigurator nu va depăși 3 luni de la data expunerii lor spre vânzare. Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea proiectului pentru completarea și modificarea art. 29 din Legea cu privire la asigurări a fost publicată în Monitorul Oficial din 25 august curent.

(Începutul în nr. 5(53), 2019) Partea I În prezentul articol vom examina unele aspecte practice ale contabilităţii costurilor directe și repartizabile cu personalul, care, în principal, se referă la: • momentul recunoașterii costurilor directe și repartizabile privind retribuirea muncii;

În cadrul Proiectului finanțat de Uniunea Europeană “Vizibilitate și comunicare pentru acțiunile referitoare la implementarea Acordului de Asociere/Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (AA/DCFTA) în cadrul programelor de asistență finanțate de Uniunea Europeană” a fost realizată o analiză a impactului economic al DCFTA pentru țara noastră. Documentul cuprinde capitole referitoare la impactul DCFTA asupra exporturilor de bunuri în Uniunea Europeană, precum și la importurile Republicii Moldova din piața Uniunii Europene.

Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței (APCSP) va verifica agenții economici în cadrul controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor conform a 9 liste de verificare. În Monitorul Oficial din 21 decembrie curent a fost publicat Ordinul nr. 543 din 21 noiembrie cu privire la aprobarea listelor de verificare pentru domeniile de control ale autorității.