Serviciul Fiscal de Stat anunță despre aprobarea Programului de dezvoltare strategică al instituției pentru anii 2021-2023. Programul a fost elaborat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 176/2011 cu privire la aprobarea Metodologiei de elaborare a programelor de dezvoltare strategică ale autorităţilor administraţiei publice centrale, a fost supus consultărilor publice, conform HG nr.967/2016 cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional precum și consultat cu experții de asistență externă din cadrul Trezoreriei SUA și a Agenției Fiscale Suedeze, obiecțiile și comentariile furnizate fiind luate în considerare la elaborarea proiectului final al programului.

Conform art. 1251 din Codul civil (CC), prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă și posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie.  Bun imobil, conform art. 459 CC, se consideră terenul înregistrat în registrul bunurilor imobile sub număr cadastral distinct. Rămân bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un teren, pentru a fi reîntrebuințate, atâta timp cât sunt păstrate în aceeași formă, precum și părţile integrante ale unui bun imobil care sunt detașate provizoriu de acesta dacă sunt destinate reamplasării.

În legislaţia aferentă calculării şi declarării contribuţiilor de asigurări sociale (în continuare - CAS) în anul 2023 au intervenit mai multe modificări ce ţin de raportarea CAS, în special acestea fiind operate în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare - Legea nr. 489/1999).

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu unele excepții, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, aprobate prin Legea

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) lit.e) și alin. (2)-(3) din Codul fiscal, orice organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică, au obligația de a reţine în prealabil impozitul pe venit la sursa de plată, în mărime de 12% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18.

Veniturile bugetului consolidat central la situația din 31 martie curent au fost executate în mărime de 13 225,7 mil. lei sau 22,2 % față de suma precizată în mărime de 59 472,8 mil. lei. Comparativ cu anul precedent, acestea au fost executate la nivel de 106,8%. Datele sunt incluse în Raportul privind executarea bugetului consolidat central la situația din 31 martie 2019.

Întreprinderea „X”, rezident al RM, livrează mărfuri întreprinderii „Y”, rezident al Zonei economice libere (ZEL), în suma totală de 500 mii lei. Conform condițiilor contractului de livrare marfa urmează a fi transportată în ZEL la subdiviziunea întreprinderii „Y” conform următoarelor situații: a) vânzătorul „X” prin intermediul transportului propriu; b) vânzătorul „X”, prin intermediul agentului economic (transportator) „Z”, rezident al RM;

În ultima perioadă unii agenți economici revin cu întrebări privind cotele taxei pe valoare adăugată aplicate mărfurilor și serviciilor atât produse în Republica Moldova, cât și provenite din import. Pentru a răspunde tuturor persoanelor interesate, PP ”Monitorul Fiscal FISC.md” oferă cotele T.V.A. pentru anul 2019 (pe poziții tarifare; conform Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei; Nomenclatorului de stat de medicamente). Acestea sunt următoarele: a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova; b) cote reduse în mărime de:

Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărimea stabilită la art. 901 alin. (33) din Codul fiscal din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

 Conducerea întreprinderii, în legătură cu situația financiară complicată a unor foști angajați, a luat decizia de a dona către 5 persoane fizice – foști angajați a câte 4000 lei. Care este regimul fiscal al donațiilor respective și cum se reflectă acestea în dările de seamă fiscale aferente impozitului pe venit, inclusiv în Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei juridice (forma VEN12)?  Pentru a aprecia regimul fiscal aplicabil în cazul examinat urmează de condus de prevederile art. 20 lit. i), art. 21 alin. (4) şi art. 901 alin. (31) din CF.

În conformitate cu HG nr.246, anexa 3, Serviciul vamal (SV) acordă scutirea de accize la vămuirea mărfurilor importate de către beneficiari, inclusiv de către intermediari selectați în urma licitației, destinate realizării proiectelor de asistenta tehnică sau investițională. Care este modalitatea de acordare a scutirii de accize a companiei ce se ocupa de import, comerț cu ridicata și amănuntul a produselor petroliere, care livrează aceste produse unei instituții, ce face parte din proiect de asistenta tehnica?

  În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să rețină și să verse la buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

Ordinul nr.156 din 29 decembrie 2021 al ministrului finanțelor cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 94 din 30 iulie 2020 a fost publicat în MO nr.325-333 din 31 decembrie 2021 vine cu modificări în formularul tipizat al dării de seamă forma IPC21. În continuare oferim răspunsuri la unele întrebări ce pot apărea contribuabililor.   Care sunt modificările operate și pe care contribuabili îi vizează aceste modificări?  

Instituția Publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) invită doritorii de a îmbrățișa profesia de specialist în domeniul vămuirii să se înscrie la cursul de instruire primară a declarantului vamal, programat pentru luna februarie 2019. Cursul are o durată de cinci săptămâni, sesiunile de instruire se vor desfășura în zilele de luni până vineri, între orele 17.30 și 20.15, iar în zilele de sâmbătă – între orele 9.00 și 13.10. Audienții vor fi instruiți de către formatori din cadrul Serviciului Vamal. Programul cursului include 10 teme importante, printre care consemnăm: • normele tehnice privind imprimarea, utilizarea și completarea declarației vamale în detaliu • metodologia calculării și perceperii drepturilor de import/export

În luna august 2021 deficitul balanței comerciale a constituit $338,9 mil., fiind cu $17,9 mil. sau 5,6% mai mare față de nivelul înregistrat în luna iulie 2021, majorându-se cu $69,2 mil. (+25,7%) comparativ cu perioada de referință din anul 2020.   Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, decalajul considerabil dintre exporturile și importurile de mărfuri a determinat acumularea, în ianuarie-august 2021, a unui deficit al balanței comerciale în valoare de circa $2,6 mld., sau cu $796,1 mil. mai mult comparativ cu cel înregistrat în aceeași perioadă din anul 2020.

Acest articol reprezintă rezultatul atelierului de lucru desfășurat la data de 6 decembrie 2023, unde participanții discutat aspecte-cheie relevante la subiectul legislației anti-abuz și prețurilor de transfer.

Angajatorul este în drept să deducă cheltuielile pentru studiile profesionale/de perfecţionare profesională, suportate în folosul angajaţilor pe parcursul perioadei fiscale, cu condiţia că asemenea cheltuieli sunt suportate exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător şi că se ţine cont de necesitatea acestor studii/perfecţionări pentru categoria şi specificul de activitate a angajaţilor.

(28.5.22) Când apare obligația privind TVA pentru serviciile importate până la 31.12.2019, pentru care achitarea este efectuată după 31.12.2019? (28.5.3) Care va fi termenul obligaţiei fiscale pentru importul de mărfuri?

În anul 2020 în Republica Moldova erau înregistrați 2928 titulari de licență, iar din numărul total de licențe valabile 72% au fost eliberate pentru șapte genuri de activitate: cu metale preţioase –  pentru 455 entități; de utilizare a canalelor sau frecvenţelor radio şi/sau serviciilor de comunicaţii electronice – 417; pentru activitate farmaceutică – 356; pentru unităţile de schimb valutar – 304. Totodată, 229 acte permisive au fost valabile pentru activitatea asociațiilor de economii și împrumut, 202 – pentru importul și comercializarea cu amănuntul a carburanților, iar 137 – pentru producţia alcoolică autohtonă.  

Începând cu 01.01.2021, în conformitate cu art.109 alin. (2) din Codul fiscal, la serviciile importate, termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră nu mai târziu de termenul obligaţiei de depunere a declaraţiei privind TVA pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcţie de ce are loc mai înainte.