În cadrul activității sale agenții economici se confruntă cu situații în care, după procurarea mărfurilor, serviciilor, are loc modificarea regimului fiscal la livrarea acestora din scutite de TVA fără drept de deducere în impozabile cu TVA și viceversa. Esența problemei constă în faptul că, la modificarea regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor, serviciilor în procesul desfășurării activității de întreprinzător din impozabil în scutit de TVA fără drept de deducere, subiecții impozabili, conform prevederilor art. 102 alin. (2) din CF, pierdeau dreptul la deducerea sumelor TVA pentru mărfurile, serviciile procurate.

Secretarii consiliilor locale ar putea să autentifice testamentele privilegiate în situații speciale, și contractele de înstrăinare (vânzare-cumpărare, donație, schimb) a bunurilor imobile, inclusiv a terenurilor cu destinație agricolă, precum și să asigure măsurile de pază a bunurilor succesorale, după ce recent le-au fost retrase aceste drepturi. Deputații au votat în prima lectură un proiect de lege cu privire la modificarea unor acte legislative, ce are ca scop restabilirea dreptului de desfășurare a unor activități notariale.

Administratorul debitorului ,,X” a depus o cerere introductivă la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de persoana juridică administrată. Prin încheierea Judecătoriei Chişinău a fost admisă spre examinare cererea introductivă, fiind instituită perioada de observaţie, cu aplicarea tuturor măsurilor de asigurare. Ulterior, administratorul debitorului ,,X” a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului ,,a cărui lipsă însă nu împiedică admiterea spre examinare a cererii introductive” din art. 17 lit. g) al Legii insolvabilităţii nr.149 (în continuare – Legea nr.149), iar instanţa de judecată a admis ridicarea excepţiei şi a sesizat Curtea Constituţională în vederea soluţionării acesteia.

Subiecti ai impunerii cu impozit pe avere

Astăzi, 30 august 2019, în Monitorul Oficial al RM Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr.115 din 22 august 2019 Cu privire la modificarea unor ordine ale autorității. Modificările sunt operate în Ordinul nr.149 din 5 septembrie 2018 privind aprobarea formularului-tip Nota de informare privind salariul şi alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăți (Forma IALS18) și Ordinul nr.69 din 20 aprilie 2017 privind aprobarea formularului-tip Darea de seamă privind activitatea desfășurată de nerezidenți în Republica Moldova și veniturile obținute de către aceștia (Forma NER-17) și a Modului de completare a acesteia. Noile prevederi vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020.

Noul standard IFRS 161, fiind considerat de experți un adevărat „cutremur” contabil, a reușit deja să ridice întrebări la aplicarea practică. Aceasta se datorează faptului că noile reglementări necesita un efort destul de mare de implementare și fac apel la raționamentul profesional.

Raportul auditului situațiilor financiare ale Întreprinderii de Stat „MoldATSA” la situaţia din 31 decembrie 2017 a fost publicat în Monitorul Oficial din 28 septembrie 2018. Curtea de Conturi menționează că situațiile financiare ale întreprinderii, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine reală și fidelă a situațiilor patrimonială și financiară, în corespundere cu cadrul aplicabil de raportare. Totodată, unele carențe ale managementului contabil, deficiențele unor procese operaționale, precum și lacunele prevederilor din politicile contabile au generat anumite nereguli, care, în ansamblul lor, au afectat autenticitatea și fidelitatea informațiilor prezentate în situațiile financiare.

Potrivit Codului de procedură penală (CPP), persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acţiunile interzise de legea penală pot intenta o acţiune civilă privitor la despăgubire prin: 1) restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală; 2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau restabilirea calității, aspectului comercial, precum și repararea bunurilor deteriorate; 3) compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală; 4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației profesionale.

Amendamente la Codul civil, aprobate prin Legea nr.133, care a intrat în vigoare la 14 ianuarie 2019, au provocat și necesitatea modificărilor și completărilor ce țin de particularitățile insolvabilității masei succesorale în Legea insolvabilității nr. 149 (art. XVI din Legea nr. 133). Astfel, în Legea nr.149 a fost introdus Capitolul IX1 (art.2351 – 23516). Astăzi vom examina noile prevederi ale legii insolvabilității. Conform prevederilor art. 2351, dispoziţiile Legii se aplică în mod corespunzător insolvabilităţii masei succesorale, cu derogările prevăzute de Capitolul IX1 din Legea insolvabilității (în continuare – Lege) şi dispoziţiile Codului civil (CC) în materie de insolvabilitate a masei succesorale.

În conformitate cu alin. (12) al art. 117 din Codul fiscal, începînd cu 1 iulie 2019, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Prevederile alineatului în cauză nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale.

1. (29.3.1.27) Sînt oare obligate persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției (cu statut de persoană fizică), să reflecte în dările de seamă lunare (formularul IPC) și anuale (formularul IALS) suma veniturilor achitate în folosul persoanelor fizice în baza contractelor semnate la transmiterea în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, uzufruct) a proprietății mobiliare și imobiliare?

În anul 2018, pentru încălcarea modului de prezentare de către contribuabili a dării de seamă fiscale au fost aplicate amenzi în 9,5 mii de cazuri, cu 15,4% mai mult comparativ cu anul 2017. Biroul Național de Statistică a publicat informația cu privire la contravențiile constatate în anul 2018, conform căreia în anul trecut au fost constatate, per total, 426,3 mii contravenţii, cu 24,1 mii mai puține comparativ cu anul 2017. Astfel, au fost comise 51 mii contravenții ce afectează activitatea de întreprinzător, fiscalitatea, activitatea vamală și cea din domeniul valorilor imobiliare. Acestea reprezintă 12,2% din numărul total, micșorându-se, totuși, cu 5,6% comparativ cu anul precedent.

PARTEA I Legi, hotărîri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competența de a îndeplini activități de interes public prevăzute de legislație. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat. Doar executorul judecătoresc licențiat și învestit în condițiile Legii nr. 113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești (Legea nr. 113/2010) poate efectua executarea silită în conformitate cu Codul de executare al RM nr. 443-XV din 24.12.2004 (CE) și alte acte normative.

Un proiect prin care se propune reglementarea procedurilor comercializării bunurilor imobile, prin învestirea Serviciului Fiscal de Stat cu atribuţii de comercializare a categoriei de bunuri menționate, este propus spre consultare de Ministerul Finanțelor. Potrivit notei proiectului, scopul acestuia constă în majorarea încasărilor la bugetul de stat.

Capitolul I Capitolul I, partea a II- a Capitolul II Capitolul III Capitolul IV

Cum urmează o persoana fizică să determine baza valorică a activului de capital construit cu forțele proprii? Care sunt documentele ce confirmă cheltuielile suportate la crearea acestuia? Ce valoare urmează contribuabilul să indice la poziția K5 din Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET15)? În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din CF, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de MF şi constituie:

Începând cu 1 iulie curent, la efectuarea livrărilor impozabile cu TVA în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiecții impozabili sunt obligați să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-Factura). În acest context, Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de ordin prin care se introduc modificări în șase ordine, cu scopul de a le aduce în concordanță cu art. 117 din Codul fiscal, care reglementează prevederea indicată supra. Totodată, potrivit proiectului, aceste modificări au ca scop și optimizarea proceselor în domeniul achizițiilor publice.

Sistemul de management financiar și control implementat în cadrul Primăriei municipiului Bălți necesită îmbunătățiri, deoarece nu au fost dezvoltate unele elemente proprii sistemului dat, care țin de identificarea riscurilor asociate obiectivelor stabilite prin Planul anual de activitate, a riscurilor de fraudă asociate procesului de raportare financiară, elaborarea Ghidului privind activitățile de control etc., se spune în Raportul auditului situațiilor financiare aferente procesului bugetar și gestionării patrimoniului public ale mun. Bălți pe anul 2017 care a fost publicat în Monitorul Oficial din 27 iulie curent.

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil).