Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că data de 25 iulie 2019 este termenul-limită de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat, iar în conformitate cu anexa nr.1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, plătitori sunt: – categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1-1.6 din anexa menţionată, care au obligaţia să achite contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna iunie curent până la data de 25 iulie 2019 inclusiv;

Proiectul Legii bugetului pentru anul 2020 prevede creștere de salariu între 6-10 % pentru majoritatea angajaților din instituțiile de stat. În plus, pentru unele categorii de bugetari retribuția ar putea crește cu până la 1500 – 2000 de lei lunar. Propunerile au fost discutate în cadrul unei consultări publice privind politica salarială pentru anul 2020 și pe termen mediu (2021-2022). Evenimentul a fost organizat de Ministerul Finanțelor și a întrunit reprezentanți ai sindicatelor și autorităților publice centrale. Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat că proiectul prevede corectarea unor inegalități în nivelul de salarizare pentru anumite categorii de angajați, inclusiv a celor din APL, din domeniul educației, din instituțiile penitenciare, din domeniul apărării etc.

Casa Națională de Asigurări Sociale organizează evidenţa persoanelor fizice care exercită activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură în calitate de plătitorii de contribuţii la BASS. Autoritatea constată că, prin Legea nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative au fost operate modificări în pct.1.7 din anexa nr.1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale şi a fost inclusă o nouă categorie de plătitori şi asiguraţi – persoanele fizice care exercită activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal, activitatea acestora fiind reglementată de cap.103 cu care a fost completat Codul fiscal.

Poate entitatea – subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (prezintă darea de seamă forma IVAO15 sau, începând cu anul 2020, forma SIMM 20) să beneficieze de anumite scutiri (facilități) la plata impozitului pe venit, inclusiv ca rezultat al majorării numărului de salariați (angajați)?

O mămică din cadrul întreprinderii a plecat în concediu de îngrijire al copilului până la vârsta de 3 ani în luna decembrie 2019. În luna mai 2020 persoana a decis să revină la serviciu şi a activat până la data de 31 iulie 2020, după care din anumite circumstanţe ce ţin de îngrijirea copilului a decis să plece în continuare în concediu de îngrijire al aceluiaşi copil. Urmează ca angajatorul să prezinte formularul IRM 19 în cazul în care, angajatul după revenirea la serviciu pentru o anumită perioadă, iarăşi pleacă în concediu de îngrijire a aceluiaşi  copil?

În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare, se consideră surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut.

Confirmarea stagiului de cotizare în baza datelor din contul personal Potrivit prevederilor art. 36 al Legii nr. 489/199 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/1999), stagiul de cotizare se exprimă în ani și se calculează prin însumarea lunilor pentru care s-au plătit contribuții, în mărimile stabilite, la bugetul asigurărilor sociale de stat, atât de asigurat, cât și de angajator.

Conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor, 4108 tineri și-au realizat visul de a avea propria locuință datorită Programului de stat „Prima Casă”, lansat de Guvern în anul 2018. Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,053 mld. lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 1,026 mld. lei.

Biroul Naţional de Statictică a publicat Raportul pentru trimestrul IV al anului 2017, conform căruia munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 5,3%, fiind în ușoară descreștere față de trimestrul IV al anului 2016 (5,9%). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre salariații bărbați (5,8%) decât salariații femei (4,8%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unei înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (40,1%) și comerț (27,1%).

Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) reaminteşte că, la data de 25 iunie 2019, expiră termenul-limită de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, până la expirarea termenului sunt obligați să achite contribuțiile:

La data de 5 iulie 2019 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (nr.218-222) a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.98 din 28 iunie 2019, prin care au fost introduse unele modificări în modul de declarare, începând cu 1 iulie curent, a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă în Darea de seamă forma IPC18. Modificările operate au fost condiționate de faptul că, începând cu 1 iulie 2019, potrivit modificărilor operate în Legea nr.289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestații de asigurări sociale, calculul şi plata indemnizației de incapacitate temporară de muncă se efectuează de către Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), cu excepția primelor 5 zile calendaristice calculate pentru indemnizațiile cauzate de boli obișnuite sau accidente nelegate de muncă, care rămân a fi calculate și plătite de către angajatori.

Ce documente trebuie întocmite pentru a recunoaște cheltuielile Gospodăriei țărănești suportate pentru alimentația zilierilor, dacă aceasta este pregatită la domiciliul fondatorului de către soția fondatorului? Conform art. 24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate și determinate de angajator pentru hrana organizată a angajaților (inclusiv celor suportate de către beneficiarii de lucrări pentru transportarea şi hrana lucrătorilor zilieri (art. 24 alin. (24) CF)) în modul stabilit de Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător (Regulament) aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate și serviciilor prestate îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP).  Potrivit pct. 5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) și urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.

Directorul interimar al Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), Vitalie Coceban, a convocat într-o ședință vineri, 17 ianuarie, șefii subdiviziunilor CTIF ce prestează servicii de suport al infrastructurii tehnice a Serviciului Vamal pentru a examina oportunitățile dezvoltării și îmbunătățirii calității serviciilor prestate. În cadrul ședinței, șefii de subdiviziuni au informat directorul CTIF despre evoluția indicatorilor înregistrați anul trecut, problemele existente pe unele segmente de activitate și au formulat un set de propuneri pentru remedierea deficiențelor, precum ar fi modernizarea mijloacelor tehnice din dotarea antrepozitelor vamale, reparația pistelor de acces la unele posturi de măsurare ale CTIF amplasate în punctele de trecere a frontierei de stat, majorarea salariilor unor categorii de angajați.

1. (29.5.21) Cum urmează de a se reflecta în Declarația cu privire la impozitul pe venit scutirea de plată a impozitului pe venit de către organizațiile sindicale? 2. (29.5.20) Ce tip de declarație cu privire la impozitul pe venit urmează să prezinte Organizațiile Sindicale?

1. (29.2.3.61) Este în drept persoana fizică – pensionar să beneficieze de scutire personală în cazul plăților primite în urma unui contract de prestării servicii? 2. (36.1.2.1) Urmează a fi calculate primele de asigurare obligatorie de asistență medicală din plățile achitate persoanei fizice pensionar în baza unui contract de prestării servicii?

Angajatorii vor fi obligați să ofere anumite garanții în caz de concedieri colective. O hotărâre ce prevede modificarea și completarea Codului muncii a fost aprobată ieri, 22 februarie, de cabinetul de miniștri. Astfel, executivul a aprobat completarea Codului Muncii cu un articol nou ce va reglementa garanțiile în situațiile concedierilor colective. În primul, rând, noul articol definește noţiunea de concedieri colective, acestea fiind cele efectuate de angajator din motive ce nu țin de persoana salariatului și care vizează, într-o perioadă de 30 de zile:

Conform datelor Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, doar în prima lună a anului 2020 prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) în sumă fixă a fost achitată de circa 23 mii de cetățeni, în creştere cu peste trei mii în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Suma primelor a depășit 39 mil. lei, fiind cu patru mil. lei mai mare față de suma acumulată în luna ianuarie 2019. Din numărul total de plătitori, peste 15 mii de persoane au beneficiat de reduceri în proporţie de 50% din valoarea primei. Este vorba despre fondatorii de întreprindere individuală, deţinătorii de patentă, arendaşii, arendatorii, alţi cetăţeni care nu sunt angajaţi şi nu sunt asiguraţi de Guvern, cetăţenii străini cu drept de şedere provizorie în Republica Moldova.

Tratamentul diferențiat existent între părintele, tutorele sau curatorul unui copil cu dizabilitate severă și părintele, tutorele sau curatorul unei persoane cu dizabilitate severă cu vârsta de peste 18 ani este nejustificat în privința beneficiilor recunoscute, în materie de exercițiu al dreptului la pensie. În Monitorul Oficial din 4 octombrie curent a fost publicată Hotărârea Curții Constituționale nr. 19 din 24 septembrie 2019 pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii. Astfel, Curtea s-a pronunțat în privința sesizării nr.98/2019 pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea prenotată, în special din art. 5.

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul Regulamentului privind activitatea de audit intern pe bază de contract (Regulament). Autorii consideră că Programul de dezvoltare al controlului financiar public intern pentru anii 2018-2020 și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia aprobate prin HG nr. 214/2018 prevăd crearea premiselor pentru entitățile publice, care nu au posibilitatea instituiri și întreținerii subdiviziunilor de audit intern proprii, să beneficieze de respectivele servicii prin externalizarea lor.