La determinarea regimului fiscal privind TVA în cazul prestării serviciilor de către/către un rezident/nerezident Republicii Moldova, este necesar de a stabili locul livrării serviciilor.

În rezultatul deciziei judecătorești din iunie 2021, angajatul a fost restabilit la locul său de muncă și i s-a acordat despăgubiri pentru lipsa forțată de la serviciu și plăți de compensare a prejudiciului moral. Cum urmează de a reține impozitul pe venit la sursa de plată din sumele achitate salariatului pentru lipsa forțată de la serviciu în perioada februarie-mai? Se vor aplica scutirile personale în mod cumulativ pentru compensarea salariului pentru lunile respective?

La etapa actuală de dezvoltare a mediului de afaceri autohton, în rândul agenților economici (patronilor) a apărut necesitatea de liberă asociere a acestora din diverse domenii de activitate, pentru protecţia drepturilor și reprezentarea intereselor lor în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele, precum și cu oricare alte organizaţii neguvernamentale pe plan național și internațional, în conformitate cu prevederile statutelor patronatelor și legislației în vigoare.

Care sume se vor considera drept recompense și facilități acordate de angajator pentru hrana organizată angajaților? În conformitate cu pct. 40 din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, în cazul în care angajatorul suportă cheltuieli pentru hrana organizată a angajaților, sumele ce se încadrează în valoarea stabilită (45 lei (fără TVA) per

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.

Urmează oare a fi luată în calitate de bază impozabilă cu impozitul aplicat agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (4%), în cazul vânzării mărfii la preț mai mic de sinecost și decât cel de piață către o persoană interdependentă, afiliată sau cu care există relații specifice?     Potrivit prevederilor art.541 alin.(1) din Codul fiscal (CF), subiecţi ai impunerii  cu impozitul aplicat agenţilor economici ai sectorului IMM stabilit de Capitolul 71 al Titlului II din CF, sunt agenţii economici care nu sunt înregistraţi ca plătitori de TVA, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier),

În acest articol ne propunem să analizăm modificările normative recente, adoptate prin Legea nr. 35 din 13.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) (în continuare – Legea nr. 35/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 143, art. 139) din 19.03.2025. Scopul principal urmărit prin adoptarea modificărilor respective este

Implementarea Sistemului informațional „Înregistrare cu statut de șomer” (SI „îSȘ”) va modifica modul de depunere a cererii de înregistrare cu statut de șomer și a documentelor aferente serviciului, precum și examinarea întrunirii condițiilor necesare de stabilire a dreptului la ajutor de șomaj, prevede proiectul Conceptului SI „ÎSȘ” elaborat  de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat.   SI va asigura ținerea evidenței în registrul persoanelor înregistrate cu statut de șomer, a beneficiarilor de ajutor de șomaj și a persoanelor în căutarea unui loc de muncă doar în regim informațional, eliminând necesitatea păstrării registrelor pe suport de hârtie.

Poate fi scutită de TVA întreprinderea municipală care se află în gestiunea primăriei, chiar dacă venitul ei anual e mai mare de 1,2 mil. lei? Sau poate există posibilitatea micșorării cotei TVA, deoarece cheltuielile sunt mai mari decât venitul și întreprinderea generează pierderi?

În conformitate cu prevederile art.94 lit.d) din Codul fiscal (în vigoare din 1 aprilie 2020), subiecții impozabili cu TVA sunt nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova, care prestează servicii prin intermediul reţelelor electronice şi obţin venituri de la persoanele fizice rezidente ale RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei organizatorico-juridice în RM, prin intermediul cărora are loc achitarea de către persoanele fizice rezidente ale RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător a serviciilor de care beneficiază prin intermediul reţelelor electronice de la alţi nerezidenţi, al căror loc de livrare se consideră a fi RM.

Persoana juridică rezident al RM procură bilet la avion de la nerezidentul RM ți face achitare prin card bancar din Moldova. Aceasta este import de servicii și se impozitează cu TVA conform art.93 .9 CF, dacă toată tranzacția se efectuează prin internet din Moldova? Se achită impozitul la sursa de plată a nerezindentului conform art.91 din CF? Cum se procedează în astfel de situații la persoane juridice?

O persoană fizică nerezidentă dispune de un bun imobil pe teritoriul Republicii Moldova, care este dat în locațiune unei persoane juridice rezidente. În situația descrisă apare obligația de repatriere a mijloacelor bănești?   Conform art. 1251 din Codul civil, prin contractul de locațiune o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar locatarul se obligă să plătească chirie.  

Modificările operate în formatul nou al situațiilor financiare/1, elaborate în conformitate cu prevederile stipulate în noile Standarde Naționale de Contabilitate (intrate în vigoare din 2015, cu titlu de recomandare - din 2014) au condus la apariția unor aspecte legate de modul de prezentare a informațiilor în situațiile financiare anuale. Printre acestea aspecte se evidențiază și prezentarea informațiilor privind părțile afiliate în situațiile financiare.

Potrivit prevederilor art.104 lit. c1) din Codul fiscal

Modalitatea de trecere în cont a sumei TVA este reglementat de prevederile art. 102 (4) din Codul fiscal

În cadrul seminarului cu genericul „Sistemul fiscal în Moldova în comparație cu regiunea. Reforma fiscală în Moldova”, organizat de „Mazars România” și „Taxaco Moldova”, în colaborare cu Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști (ACAP) a fost prezentată o analiză comparativă între sistemele fiscale din Republica Moldova și România, la partea de TVA. Potrivit experților de la Mazars, între sistemele TVA ale celor două țări există mai multe elemente comune, dar și deosebiri ce țin de alinierea la practicile comunitare.

1. (29.1.2.18) Sumele primite de către agenții economici, din Bugetul de stat, ca despăgubire pentru prejudicial cauzat ca urmare a unor epidemii, se consideră surse de venit impozabile?

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public. În acest articol ne vom expune asupra cadrului normativ și a particularităților de contabilizare de către autoritățile și

În articolul publicat anterior ”Blocarea fondurilor și a resurselor economice de Serviciul Fiscal de Stat în scopul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaționale aplicate de Republica Moldova” au fost elucidate atribuțiile autorității fiscale în punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaționale aplicate de RM.

În conformitate cu prevederile art. 25 alin. (1) din Codul fiscal, deducerea dobînzilor aferente creditelor și împrumuturilor se permite în conformitate cu art. 24 din Codul fiscal. De asemenea, potrivit prevederilor art. 25 alin. (2) din Codul fiscal, deducerea cheltuielilor aferente dobînzilor suportate în baza contractului de împrumut de către agenţii economici debitori în folosul persoanelor fizice şi juridice (cu excepţia entităţilor din sectorul financiar) se acceptă în limita ratei medii ponderate a