Ce cotă a TVA se aplică la importul și/sau livrarea medicamentelor neautorizate în Republicii Moldova, introduse pe piața farmaceutică în situații excepționale?   Art. 96 lit. b) liniuța a doua din Codul fiscal expres stabilește că, la medicamentele de la pozițiile tarifare 3001–3004, atât indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cât şi autorizate de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, la alcoolul etilic nedenaturat de la poziţiile tarifare 220710000 şi 220890910,  destinat producerii farmaceutice şi utilizării în medicină, în limita volumului contingentului anual stabilit de Guvern, importate şi/sau livrate pe teritoriul RM,

Prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care

Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a aprobat Dispoziția nr.5 din 21 aprilie 2021, care prevede: 1. Prin derogare de la prevederile Legii nr. 131/2015 privind achiziţiile publice, nu se va solicita de la ofertant garanţia pentru ofertă, garanţia de bună execuţie a contractului şi Documentul unic de achiziţii european la achiziţionarea vaccinului Sinovac SARS-CoV-2 Vaccine  de către Centrul pentru achiziţii publice centralizate în sănătate de la Sinovac Life Sciences Co., Ltd., efectuata în conformitate cu art. XX1 lit. b) din Legea nr. 69/2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgenţă în sănătate publică şi modificarea unor acte normative.

Pe parcursul ultimilor ani în cadrul implementării Programului de monitorizare și supraveghere în domeniul siguranței produselor alimentare de origine animală au fost depistate neconformități ce țin de lipsa evidenţei şi a marcajelor pe alimente, inclusiv cu grad sporit de perisabilitate; nerespectarea condiţiilor de păstrare a produselor; încălcarea regulamentelor sanitare de către angajaţii întreprinderilor din sectorul alimentar, angajarea personalului fără examen medical; comercializarea produselor alimentare fără indicarea datei fabricării şi a termenului de valabilitate; neasigurarea trasabilităţii produselor alimentare etc.  

Ce sancțiuni urmează a fi aplicate organelor împuternicite cu perceperea taxei de stat în situația în care acestea au executat acțiuni sau au eliberat documente de importanță juridică fără perceperea taxei de stat? Se aplică sancțiune în cazul în care a avut loc executarea acţiunilor sau eliberarea documentelor de importanță juridică pentru care taxa de stat a fost percepută, dar a fost transferată cu întârziere la bugetul de stat? Care organ de control aplică sancțiunea prevăzută de legislație în situațiile descrise?  

Obligativitatea prezentării de către angajatori a formularului IRM19 este prevăzută de art. 5 alin 1¹ din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale angajatorii, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sînt obligaţi să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale şi medicale, potrivit formei şi modului aprobat de Ministerul Finanţelor.   În contextul în care informaţia din IRM19 este utilizată pe larg la stabilirea a mai multor prestaţii de asigurări sociale de stat, formularul se depune în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă,

Dezvoltarea în continuare a regulilor și normelor de evidență contabilă în sistemul bugetar, precum și perfecționarea și integrarea sistemelor informaționale de evidență contabilă în scopul îmbunătățirii raportării financiare sunt scopurile elaborării proiectului hotărârii de Guvern pentru aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului informațional „Contabilitate unică bugetară” și a Regulamentului privind modul de utilizare a Sistemului informațional „Contabilitate unică bugetară”.   Procesul este inițiat de Ministerul Finanțelor, în contextul realizării Strategiei de dezvoltare a managementului finanțelor publice 2013-2020, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.573/2013.

Lista agenţilor economici-întreprinderi ale industriei uşoare care prestează servicii pe teritoriul Republicii Moldova solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă, scutite de TVA cu drept de deducere, este completată cu încă cinci întreprinderi.   În Monitorul Oficial din 26 februarie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 21 din 16 februarie 2021 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66/2010.   Lista a fost completată în temeiul art. 104 lit.g) din CF ce prevede că se scutesc de dreptul de deducere serviciile prestate de întreprinderile industriei uşoare pe teritoriul Republicii Moldova agenților economici care plasează mărfurile sub regimul vamal de perfecţionare activă, în cadrul contractelor de prelucrare în regimul vamal de perfecţionare activă. Tipul serviciilor care cad sub incidenţa prezentului punct, precum şi modul de administrare a acestor servicii se stabilesc de Guvern, iar lista agenţilor economici se aprobă de Ministerul Economiei şi Infrastructurii.   De aceste facilități vor beneficia în total 1055 de întreprinderi din industria ușoară.

Întrebarea cum poate fi determinată de contribuabili cota TVA în cazul în care aceasta necesită aplicarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor încă este pusă de unii agenți economici, fapt care a determinat necesitatea explicațiilor ce vor urma.   Conform prevederilor art. 96 lit. b) liniuțele 1-5  din Codul fiscal, se aplică cota redusă în mărime de 8% a TVA, la livrarea pe teritoriul Republicii Moldova1 pentru mărfurile de la pozițiile tarifare enumerate în mod exhaustiv la articolul indicat.

Statul și entitățile cu autonomie financiară primesc ajutoare umanitare, care sunt distribuite și totodată utilizate  de către acestea. În prezentul articol vom expune modul  de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate de către entitățile cu autonomie financiară.  Care acte normative reglementează recepționarea,  distribuirea și utilizarea ajutoarelor umanitare? Recepționarea, distribuirea şi utilizarea ajutoarelor umanitare este reglementată de Legea nr. 1491/2002 cu privire la

Pe ordinea de zi a Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător, care se întrunește în ședință astăzi, 6 aprilie, este inclus proiectul hotărârii de Guvern ce contine lista de fructe și legume proaspete care urmează a fi supuse controlului de conformitate a acestora, în contextul prevederilor Legii nr. 237/2018.   Totodată, ținând cont de modificările și abrogarea unor acte normative, a apărut necesitatea de a aduce în concordanță prevederile Hotărârii Guvernului nr. 929/2009. Astfel, pentru a evita dublarea noțiunilor definite în actele normative, care reglementează același domeniu, la pct. 5 din anexa la HG nr. 929/2009 vor fi excluse

Implementarea Sistemului informațional „Înregistrare cu statut de șomer” (SI „îSȘ”) va modifica modul de depunere a cererii de înregistrare cu statut de șomer și a documentelor aferente serviciului, precum și examinarea întrunirii condițiilor necesare de stabilire a dreptului la ajutor de șomaj, prevede proiectul Conceptului SI „ÎSȘ” elaborat  de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat.   SI va asigura ținerea evidenței în registrul persoanelor înregistrate cu statut de șomer, a beneficiarilor de ajutor de șomaj și a persoanelor în căutarea unui loc de muncă doar în regim informațional, eliminând necesitatea păstrării registrelor pe suport de hârtie.

Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul Hotărârii de Guvern ce vizează subvenționarea locurilor de muncă, ce are drept scop implementarea măsurilor de consolidare a pieței muncii prin prisma oferirii unor instrumente de susținere a angajatorilor.    Prin promovarea respectivei hotărâri de Guvern se urmăresc următoarele obiective:  1) încadrarea la maxim a factorului uman în procesele economice; 2) susținerea pieței muncii, prin prisma diminuării constrângerilor existente, având ca efect:

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, în vederea asigurării transparenței procesului decizional la elaborarea proiectului Hotărârii de Guvern pentru aprobarea listei produselor alimentare  provenite din lanțul alimentar scurt, conform prevederilor art. 211 al. (12) din Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior1, propune pentru informare, consultare și coordonare proiectul listei produselor de origine vegetală în stare proaspătă și prelucrată de producere autohtonă, propuse pentru realizare preponderentă în rețelele de comerț (din Nomenclatura Combinată a mărfurilor a R. Moldova), elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.  

Astăzi, 31 decembrie 2020, în cadrul unei conferințe de presă susținută de prim-ministrul Ion Chicu și miniștrii Serghei Pușcuța, Viorica Dumbrăveanu și Anatol Usatîi au fost prezentate cele mai importante rezultate înregistrate pe parcursul anului 2020 în domeniile administrate de Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

„Monitorul Fiscal FISC.MD” este platforma perfectă unde se întâlnesc problemele și soluțiile, teoreticienii și practicienii, sectorul public și cel privat. Această combinație a reușit, pe parcursul celor 10 ani de activitate, să livreze contribuabililor zeci de mii de răspunsuri și soluții ce au permis reducerea costurilor legate de timp și muncă în procesul de aplicare a legislației. Nu o să greșesc afirmând că platforma „Monitorul Fiscal FISC.MD”, fiind o sursă enormă de date juridice și a modului de aplicare a acestora, reprezintă una dintre cele mai importante izvoare ale dreptului fiscal și contabil în Republica Moldova. La fel, prin scoaterea în evidență a cazurilor practice specifice și a inovațiilor, a reușit mereu să contribuie la dezvoltarea legislației prin adaptarea acesteia la evoluțiile economice.

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare publică setul de acte ce au ca scop reglementarea certificării echipamentelor de casă și control:   Proiectul Regulamentului privind certificarea echipamentelor. Este destinat Furnizorilor care sunt obligați să certifice ECC la Centrul de certificare. Documentul va descrie procedura de certificare a echipamentelor, a mașinilor de casă și de control, sistemelor informaționale cu dispozitive electronice și cu/fără imprimantă fiscală, sistemelor informaționale fără dispozitive electronice fără imprimantă fiscală.  

Astăzi, 13 aprilie, Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea unor ordine. Documentul vizează ajustarea prevederilor ordinelor aprobate anterior la modificările legislației puse în aplicare din 1 ianuarie 2021.   Astfel, vor interveni modificări în Ordinul nr.95/2020, prin care a fost aprobat formularul tipizat (Forma IALS21) „Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților, precum și plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul și impozitul pe venit reținut din aceste plăți” și modul de completare a acesteia.  

În anul 2015, Republica Moldova, alături de alte 192 state membre ONU, s-a angajat să pună în aplicare Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030, care include 17 obiective globale cu 169 de ținte asociate care vin să stimuleze acțiunile la nivel mondial.   Pentru asigurarea monitorizării progresului în implementarea Agendei 2030 au fost stabiliți 247 indicatori, iar pentru realizarea acestora autoritățile naționale au elaborat proiectul de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea cadrului național de monitorizare a implementării Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, care definește mecanismul de coordonare și cadrul de raportare a progreselor

În cazul în care documentele primare, cu excepţia documentelor primare cu regim special, sunt întocmite în formă electronică de către persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, semnătura nu constituie un element obligatoriu. În astfel de cazuri, modalitatea de identificare a persoanelor care au iniţiat, dispus şi/sau aprobat efectuarea faptelor economice respective se stabileşte prin proceduri interne. Totodată, la întocmirea documentelor primare pentru persoanele fizice cetăţeni, indicarea denumirii, adresei, IDNO (codul fiscal) al destinatarului documentului, iar pentru persoanele fizice – IDNP (codul personal) nu sunt obligatorii.