În ședința de ieri a Guvernului a fost aprobat proiectul de lege ce prevede modificări și completări la un șir de acte legislative și prevede instituirea unei noi funcții de demnitate publică – Avocatul Poporului pentru drepturile antreprenorilor. Hotărârea prevede că activitatea acestuia va fi axată pe problemele de protecţie a drepturilor antreprenorilor, asigurând respectarea intereselor legitime ale reprezentanților mediului de afaceri, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, de către autoritățile publice, de către persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile, alte organizații şi întreprinderi, de organizaţiile necomerciale.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a menținut valorile principalelor instrumente de politică monetară la nivelul actual. Astfel, rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt este de 2,65% an, ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight – 5,15% și, respectiv, 0,15 la sută anual.   Totodată, normele rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă au fost diminuate cu 2,0 puncte procentuale (până la 30,0% din baza de calcul).  

În perioada 29-31 iulie curent, Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Programului Reforme Structurale în Moldova, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, a desfășurat 3 sesiuni de instruire on-line cu privire la aplicarea Modelului Costului Standard.   La instruiri au participat peste 90 de reprezentanți din cadrul a 30 de autorități publice, printre care ministere și subdiviziuni ale acestora, agenții și servicii de stat, comisii, consilii, inspectorate și alte autorități publice cu impact asupra mediului de afaceri. Pentru a asigura funcționalitatea tehnică a platformei electronice, aceste autorități au fost separate în trei grupuri  de participanți.

Entitățile publice au fost întotdeauna în vizorul societății nu doar pentru rolul acestora în elaborarea și realizarea politicilor care exprimă interesele generale ale statului, dar și pentru faptul că acestea sunt finanțate din Bugetul public național (BPN). În acest context, modul de gestionare și utilizare a banilor publici de către entitățile prenotate, precum și angajarea acestora în diverse activități și servicii financiare necesită o reglementare riguroasă în vederea asigurării unei gestionări eficiente a mijloacelor financiare obținute din BPN, dar și protejării acestora de riscurile și fluctuațiile nefavorabile ale situației financiare a entităților ce activează în sectorul bancar.

Este în drept contribuabilul să beneficieze de prevederile statuate de art. 229 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal (CF), în cazul în care efectuează plățile la buget prin intermediul Contului unic, iar banca să treacă la scăderi aceste sume?

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

Ca urmare a încheierii contractului de depozit cu instituția financiară din RM, agentul economic – rezident al parcului IT obține venituri sub formă de dobânzi. Veniturile respective (dobânzile de la depozitul bancar)se vor impozita cu impozitul unic de 7%?

Cine este în drept să solicite depunerea declarației cu privire la impozitul pe venit peste termenul prevăzut de legislație? În ce condiții poate fi acceptată cererea respectivă?                 Prezentarea declarației cu privire la impozitul pe venit este reglementată de art.83 din Codul fiscal1, pentru depunerea de către persoanele fizice a Declarației CET18 fiind stabilit termenul limită 30 aprilie al fiecărui an pentru veniturile obținute și care urmează a fi declarate pentru perioada fiscală precedentă.

În ultima perioadă tot mai frecvent reprezentanții diferitor întreprinderi adresează întrebarea dacă este sau nu obligate entitatea în cadrul căreia activează să efectueze auditul obligatoriu al situațiilor financiare pentru anul 2019 și să-l prezinte organelor competente. Considerăm necesar să reamintim contribuabililor prevederile Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287 din 15 decembrie 2017, care sunt puse în aplicare din 1 ianuarie 2019. Astfel, aceasta stipulează:

Codul contravențional (CC) reglementează principiul individualizării răspunderii contravenţionale și sancţiunii contravenţionale prin faptul că nimeni nu poate fi supus de două ori răspunderii contravenţionale pentru una și aceeași faptă. Totodată, CC prevede sancțiuni care se aplică atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice sau persoanelor cu funcție de răspundere. Întrebarea care apare este dacă aplicarea pentru aceeași faptă a sancțiunii contravenționale atât persoanei juridice, cât și persoanei fizice este posibilă și dacă astfel se încalcă sau nu principiul non bis in idem (dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori pentru aceeași faptă).

În temeiul art.11 alin. (l) — (4) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, aprobate de Ministerul Finanțelor, documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective. Concomitent, conform art.12 alin. (l) din Legea menționată, documentele primare cu regim special se întocmesc conform formularelor tipizate şi se utilizează în cazul:

În temeiul art.11 alin. (l) — (4) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, aprobate de Ministerul Finanțelor, documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective.

Veniturile obținute de instituția de învăţământ profesional tehnic din prestarea contra plată a serviciilor educaționale nu vor fi utilizate exclusiv pentru dezvoltarea instituţiei, pentru că se propune excluderea acestei prevederi din Hotărârea nr. 1077/2016 cu privire la finanțarea în bază de cost per elev a instituțiilor publice de învăţământ profesional tehnic. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea unor hotărâri ale Executivului în contextul regimului economico-financiar de autogestiune al acestor instituții de învățământ.

Pe parcursul anului 2021 din cauza situației excepționale declarate în legătură cu pandemia COVID-19, o parte din angajații întreprinderii „X” fie s-au aflat în șomaj tehnic, fie au lucrat de la distanță, iar timp de aproximativ 2 luni o parte din mijloacele fixe ale întreprinderii nu a fost folosite în activitatea de întreprinzător a acesteia. În asemenea situație se va calcula sau nu amortizarea în scopuri fiscale aferentă mijloacelor fixe care nu au fost utilizate temporar în activitatea întreprinderii?

Astăzi,2 septembrie 2018, a apărut de sub tipar nr. 273 (7196) al Monitorul Oficial, în care sunt publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova sunt publicate: • Lege pentru modificarea Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală (nr. 111, 15 august 2019) și Decretul de promulgare al legii • Lege pentru modificarea unor acte legislative (nr. 114, 15 august 2019) și Decretul de promulgare al acesteia • Decret privind acordarea cetățeniei Republicii Moldova (nr. 1255-VIII, 23 august 2019).

O entitate rezidentă a încheiat un contract de livrare de mărfuri cu un cumpărător străin. În care perioadă fiscală contribuabilul are obligația de a reflecta exportul de mărfuri în Declarația privind TVA și cum se determină valoarea livrării mărfurilor la export, ce urmează a fi indicată în boxa 5 din Declarație?          Termenele obligației fiscale ale subiecților impozabili cu TVA sunt prevăzute la art. 108 din Codul fiscal, care stipulează că data obligației fiscale reprezintă data livrării.  Pentru mărfurile la export data livrării se consideră data scoaterii lor de pe teritoriul RM.

Partea I Partea II 1. Respectarea cerințelor privind tranzacțiile cu persoanele afiliate Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ), în conformitate cu prevederile p. 38 al Normelor de prudență financiară (Normele) ale AEÎ, aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) nr. 17/8 din 30.04.2008, pot încheia tranzacții cu persoanele afiliate și/sau cu grupuri de persoane care acționează în comun cu persoanele afiliate.

Între 15 februarie și 3 martie 2021 autoritățile publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale urmează să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2020, termenii fiind stabiliți în Anexele 1 și 2 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 168 cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pentru anul 2020 din 23 decembrie 2020.   În articolul „Întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare ale autorităților și instituțiilor bugetare pentru anul 2020: aspecte practice” care este publicat în ediția din februarie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” Elena Taban se referă la cele mai importante aspecte și particularități de raportare financiară a entităților bugetare pentru anul 2020, care țin de:  

În conformitate cu prevederile lit. c) alin. (2) art. 83 din Codul fiscal (CF), organizațiile necomerciale sunt obligate să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit utilizând formularul ONG17.

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (asigurare RCA) este cel mai utilizat produs de asigurare din RM, ceea ce se explică prin faptul că, în primul rând, acestea sunt asigurări obligatorii pe teritoriul țării, dar și prin numărul semnificativ al accidentelor auto ce se soldează cu pagube și vătămări corporale. Asigurările RCA reprezintă un mijloc de protecție a populației în cazul celor mai frecvente accidente și au ca scop acoperirea prejudiciului produs de persoana asigurată unor terțe persoane, în condițiile în care acesta se face responsabil potrivit legislației. Spre deosebire de asigurările de bunuri, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA intervine și o a treia persoană - terțul păgubit.