Datele statistice privind comerțul internațional cu mărfuri demonstrează că deșeurile fac obiectul importului pe teritoriul vamal, cum ar fi:

Agentul economic a luat de la o persoană fizică rezidentă în locațiune, pe 6 luni, un bun imobil. Deoarece în ultima lună până la expirarea contractului de locațiune contabilul-șef a demisionat nu a fost efectuată reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. Totodată, persoanei fizice i s-a recomandat să includă venitul obținut din darea în locațiune a imobilului în Declarația CET18. Este corectă o astfel de abordare în situația descrisă?

Amintim că prin Legea nr. 312 din 26.12.2024 pentru modificarea unor acte normative (în vigoare din 16.02.2025) au fost aprobate amendamente la Legea nr.1134/1997 privind societăţile pe acţiuni și Legea nr. 135/2007 privind societățile cu răspundere limitată,

Urmează agentul economic ce are ca activitate colectarea hainelor second-hand și comercializarea ulterioară a acestora, să rețină un impozit la sursa de plată din veniturile obținute de persoanele fizice ca rezultat al transmiterii hainelor personale care deja au fost purtate sau sunt noi? Cad acestea sub incidența noțiunii de deșeuri? La ce cod al sursei de venit din declarațiile lunare și anuale se vor atribui plățile menționate?

Deoarece pe data de 25 ianuarie expiră termenul de prezentare a Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IALS21), precum și a Notei de informare privind impozitul reţinut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14), tradițional, la început de an, venim cu recapitularea prevederilor ce țin de aceste dări de seamă.       Fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit (art.88 alin.(1) din CF).

SRL „X” efectuează un schimb de teren agricol cu persoana fizică „A”. Conform contractului, schimbul terenului are loc fără achitarea unei sume între părți. În contract este stipulat: „Valoarea bunului imobil, teren ce se înstrăinează

În Monitorul Oficial de astăzi, 11 septembrie 2020, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor, nr. 106 din 13 august 2020 privind completarea Ordinului ministrului finanţelor nr.172 din 20 decembrie 2019 „Cu privire la modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2020”.    În scopul ajustării Modului de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional la modificările introduse în Clasificaţia bugetară, ORDON:

Parlamentul a aprobat cu 59 de voturi în prima lectură proiectul de lege ce are ca scop asigurarea cadrului legal pentru informarea corectă a consumatorului despre ofertele de credite lansate. Acesta prevede obligativitatea de a afișa  dobânda anuala efectivă în cadrul publicității creditelor, mărimea literelor și cifrelor fiind cel puțin de trei ori mai mare decât mărimea literelor restului textului.   În același timp, se propune reglementarea plăților aferente creditelor (dobânzi, comisioane, taxe, penalități, dobânzi de întârziere și orice alt tip de plăți) în scopul protejării atât a consumatorilor, cât și a sistemului bancar.

În anul precedent la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) au fost acumulate venituri în sumă de 19790305,4 mii lei, cu 161340,6 mii lei mai mult decât suma precizată, ceea ce reprezintă o executare de 100,8%, potrivit Raportului privind activitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale pentru anul 2018. În același timp, cheltuielile BASS au fost executate în sumă de 19426502,8 mii lei, cu 202462 mii mai puțin decât prevederile bugetare sau la nivel de 99%. Soldul mijloacelor bănești la sfârșitul anului 2018 a constituit 363802,6 mii lei.

Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 92 din 07.04.2022 privind activitatea de asigurare sau de reasigurare, această activitate poate fi desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova

Conceptul Programului de vânzare directă a Valorilor Mobiliare de Stat (VMS) persoanelor fizice în Republica Moldova a fost aprobat de Executiv în luna septembrie 2021 și prevede că persoanele vor avea acces direct la cumpărarea VMS printr-o platformă electronică, în care emisiunile de VMS vor fi efectuate prin plasament direct doar către persoane fizice, fără licitații și fără intermediere. În scopul implementării Programului, Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 18 mai, Regulamentul resursei informaționale formate de Sistemul informațional „Programul de vânzare directă a VMS persoanelor fizice”.   Documentul va reglementa crearea unui produs investițional adaptat la cerințele persoanelor fizice în calitate de investitori în VMS,

Începând cu 1 aprilie 2022, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică) se aplică în mărime 3500 de lei pe lună (20,71 lei pe oră), calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună, în creștere cu 565 lei față de cel aprobat pentru anul 2021, care a constitui 2935 lei.   Hotărârea Guvernului nr. 142 din 9 martie 2022 pentru modificarea pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 165/2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real a fost publicată în Monitorul Oficial de astăzi, 11 aprilie curent.

Situația actuală din domeniul comerțului electronic, dar și problemele cu care se confruntă agenții economici, precum și unele soluții pentru depășirea acestora, au fost discutate astăzi pe platforma Clubului Presei Economice. În cadrul evenimentului au fost pezentate rezultatele unui studiu în domeniul comerțului electronic în Republica Moldova, care a fost elaborat cu suportul USAID în baza unei serii de interviuri online, ce au vizat identificarea obstacolelor critice pentru dezvoltarea comerțului electronic.   În cadrul studiului au fost intervievați reprezentanții autorităților și instituțiilor publice, partenerii de dezvoltare, sectorul asociativ, companiile de logistică, furnizorii de soluții TIC și de plăți online, ÎMM-uri și comercianți online.

Parlamentul a aprobat în prima lectură astăzi, 25 noiembrie, proiectul legii privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022. Documentul conține modificări în 13 acte legislative, inclusiv Codul fiscal, Legea fondului rutier, Codul vamal, Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, Legea Fondului de susținere a populației etc.   Astfel, în anul viitor cuantumul scutirii personale se majorează de la 25,2 mii la 27 mii lei, iar scutirea pentru persoanele întreținute va crește de la 4,5 mii lei la 9 mii lei.

Agentul economic rezident al Republicii Moldova procură în străinătate mărfuri care, fără a fi introduse pe teritoriul vamal al RM, sunt vândute tot în străinătate. Apare în cazul dat obligația privind TVA și cum urmează a fi completată Declarația TVA12? În conformitate cu art. 95 alin.(1) lit. a) și b) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu TVA este:

În primele cinci luni ale anului curent în bugetul public național administrat de Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri în sumă de 18,234 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu peste 2,9 mld. lei sau cu 19,0 % în raport cu perioada similară a anului precedent.   Potrivit datelor publicate de autoritatea fiscală, încasările provenite din impozitul pe venit în lunile ianuarie-mai 2021 au depășit 4,486 mld. lei. Informația privind aceste venituri ale BPN conform clasificației bugetare este prezentată în continuare.

Cota de subvenționare a primelor de asigurare calculate pentru contractele de asigurare în agricultură încheiate în anul 2022 va constitui, la fel ca în anul precedent, 70% din valoarea primei, fiind stabilită prin Ordinul nr. 7 din 19 ianuarie 2022 al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial din 28 ianuarie curent.   Menționăm că, potrivit art. 4 din Legea nr. 183/2020 privind asigurarea subvenționată în agricultură, cota subvenției se stabilește în baza primelor de asigurare calculate conform condițiilor speciale de asigurare a riscurilor de producție în agricultură și constituie 70% din valoarea acestora, dacă valoarea cumulată a subvențiilor pentru

Inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM), sub aspectul respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă au verificat în lunile ianuarie-aprilie curent  695 unități (cu un număr de 55,2 mii salariaţii), inclusiv 400 unități din sectorul real, 291 autorități – din sectorul public și 4 angajatori persoane fizice. Astfel, au fost efectuate 252 controale în domeniul raporturilor de muncă, 51 – securității și sănătății în muncă, 386 – complexe și 6 – în domeniul migrației de muncă.   Potrivit datelor ISM, din numărul total de verificări 484 constituie controale planificate (225 – în sectorul public și 259 – în sectorul real) şi 211 – inopinate (66 – în sectorul public și 145 – în sectorul real).

Respectarea prevederilor actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, dar și a securității și sănătății în muncă au fost obiectul celor 2279 controale efectuate în primele 11 luni ale anului curent de Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM). Din numărul total de verificări 1522 țin de domeniul raporturilor de muncă, 714 – de securitatea și sănătatea în muncă, iar 43 au fost complexe. Totodată, 1798 dintre acestea constituie controale planificate (440 – în sectorul public și 1358 – în sectorul real), iar 481 – inopinate (161 – în sectorul public și 320 – în sectorul real) la unități cu un număr de 114 mii salariați.  

Aplicarea Planului de remediere în procedura contravențională reprezintă un beneficiu pentru persoana vizată, întrucât în acest caz acesteia nu i se va aplica o sancțiune contravențională, dar i se va acorda un termen pentru remedierea încălcării. Planul de remediere reprezintă o anexă la procesul-verbal cu privire la contravenție, în care agentul constatator stabilește,