Este obligată întreprinderea care a efectuat livrări impozabile cu TVA în sumă de 100 mii lei, să se înregistreze ca subiect al TVA, dacă a efectuat, în aceiaşi perioadă, şi import de servicii în sumă de 1,15 mil. lei? Una din normele cunoscute din Codul fiscal (CF) este cea privind obligativitatea contribuabilului de a se înregistra ca subiect plătitor al TVA prevăzută la art. 112 alin. (1) din CF, conform căreia subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor și instituţiilor publice specificate la

Guvernul a votat un proiect de hotărâre ce reglementează modul de înregistrare și declarare a prețului maxim de vânzare cu amănuntul, inclusiv și pentru țigaretele fără filtru, în vederea ajustării la normele politicii fiscale pentru anul curent.

Recent, Curtea Constituțională a RM a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 4 alin. (6) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal nr. 1054-XIV din 16.06.2000 (Legea nr. 1054/2000).

Activăm ca brokeri vamali. Acordăm servicii de perfectare a declaraţiilor vamale pentru AE. Deoarece avem o solicitare de colaborare cu un agent economic, rezident al ZEL, vrem să ştim: sunt serviciile noastre acordate rezidentului ZEL considerate livrai impozabile cu TVA? În conformitate cu prevederile art. 95 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere sau în cadrul regimului de antrepozit vamal,

Potrivit art.120 din Titlul IV al Codului fiscal, subiecţii impunerii cu accize sunt:

Mâine, 13 septembrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 281-288 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova • Hotărîre cu privire la aprobarea Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020 (nr. 420, 30 august 2019) • Hotărîre pentru modificarea Regulamentului privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 837/2016 (nr. 433, 11 septembrie 2019) • Hotărîre cu privire la alocarea mijloacelor financiare (nr. 434, 11 septembrie 2019)

Urmează oare a se impozita cu accize comercializarea mărfurilor străine în cadrul regimului vamal suspensiv „Antrepozit vamal”, în cazul plasării mărfurilor în regim vamal de import?

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

La 1 octombrie, colectivul Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) marchează, pentru prima dată, Ziua fondării CTIF. Această zi a fost instituită, în calitate de sărbătoare profesională a angajaților instituției, printr-un ordin al Ministerului Finanțelor, fondatorul CTIF, emis la 1 octombrie 2018. Decizia a fost luată la solicitarea mai multor angajați ai CTIF în legătură cu împlinirea, la 1 octombrie 2018, a 45 de ani de la constituirea Centrului de calcul al Ministerului Finanțelor, care în decursul anilor și-a schimbat statutul de câteva ori, fiind transformat anul trecut, prin Hotărârea Guvernului nr. 125 din 6.02.2018, în CTIF. Cu acest prilej, am discutat cu directorul CTIF, Corneliu Jaloba, despre unele bilanțuri ale activității instituției, preocupările curente, provocările și proiectele de viitor ale acesteia.

Potrivit art.120 din Titlul IV al Codului fiscal, subiecţii impunerii cu accize sunt: persoanele juridice şi persoanele fizice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova; persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor, cu excepţia mărfurilor specificate la art.124 alin.(1)-(3), (5), (7), (8) al aceluiaşi cod.

În conformitate cu prevederile art.119 pct.5) din Codul fiscal, expediere (transportare) reprezintă deplasare, transmitere a mărfurilor supuse accizelor din/în antrepozitul fiscal.

Facilitarea comerțului și securizarea lanțului de aprovizionare internațional reprezintă o prioritate comună atât a autorităților vamale cât și agenților economici antrenați în comerțul extern. În acest scop sunt elaborate și implementate instrumente care simplifică formalitățile vamale pentru agenții economici care se conformează benevol legislației și respectă măsurile de siguranță și securitate înaintate.

În conformitate cu prevederile art.97 alin.(3) din Codul fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile include suma totală a tuturor impozitelor şi taxelor care urmează a fi achitate, cu excepţia TVA.

În contextul dezvoltării în ascensiune a economiei Republicii Moldova, schimburile comerciale cu țările străine reprezintă un factor deosebit de important. Comerțul exterior (exportul și importul) al oricărei țări cuprinde comerțul cu bunuri și comerțul cu servicii. Concomitent, la realizarea schimburilor comerciale este absolut necesară atât asigurarea intereselor economice ale statului, cât și accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală.

În conformitate cu art.123 alin.(2) din Codul fiscal

Procesul politicii fiscale și vamale pentru anul 2018, care a început în luna februarie 2017 odată cu stabilirea principalelor obiective, parcurgând prin etapele de elaborare, consultare, definitivare, expertizare, aprobare, s-a materializat prin adoptarea în lectură finală de către Parlament și, respectiv, prin promulgarea de către Președintele Republicii Moldova a Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din 15 decembrie 2017 (în continuare – Lege).

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

În Monitorul Oficial de astăzi, 16 februarie, este publicat Ordinul nr.39 al ministrului Finanţelor din 5 februarie 2018 cu privire la modificarea şi completarea anexei nr.2 la Ordinul ministrului finanțelor nr.118 din 28 august 2017 cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală” şi a Instrucţiunii privind completarea acestuia. Oferim documentul în versiunea originală. ORDIN cu privire la modificarea şi completarea anexei nr.2 la Ordinul ministrului finanțelor nr.118 din 28 august 2017

În conformitate cu art.125 alin.(2) din Codul fiscal, dacă suma accizului achitată la mărfurile supuse accizelor

Potrivit prevederilor art.125 alin.(1) din Codul fiscal, antrepozitarului autorizat i se permite trecerea la cont a accizelor achitate la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor, la momentul expedierii (transportării) mărfurilor finite supuse accizelor din antrepozitul fiscal.