În ultimii ani numărul moldovenilor care pleacă la muncă peste hotare pe o perioadă mai mare de trei ani a crescut cu 15 mii de persoane anual. În aceste condiții, autoritățile din Republica Moldova sunt nevoite să implementeze noi metode pentru diminuarea deficitului forței de muncă, iar o soluție în acest sens ar fi angajarea migranților. Facilitarea angajării străinilor în țara noastră a fost discutată în cadrul ședinței Grupului de lucru nr.3 (Accesul străinilor pe piața muncii) din cadrului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

În perioada 1 iulie 2019 – 30 iunie 2020, asiguratorii vor aplica prima de referință pentru asigurarea de răspundere civilă auto internă calculată de Comisia Națională a Pieței Financiare. Prima de referință este cea care va fi stabilită la încheierea contractelor de asigurare în Sistemul informațional automatizat RCA Data, în funcție de categoriile autovehiculelor, teritoriul utilizării, statutul juridic al posesorului autovehiculului, tipul contractului, vârsta şi vechimea în conducere a asiguratului şi utilizatorului autovehiculului, fără aplicarea sistemului bonus-malus, care va fi aplicat automatizat în funcție de istoricul daunelor individual pentru fiecare asigurat.

În cadrul ședinței din 17 decembrie, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea şi funcționarea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei. Documentul reglementează misiunea, domeniile de activitate, funcţiile şi drepturile Agenţiei, precum şi organizarea activității acesteia. Agenţia reglementează activitatea în domeniile comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor poștale și tehnologiei informației, asigură implementarea strategiilor de dezvoltare şi supraveghează respectarea legislației în domeniile gestionate de către furnizorii de pe piețele de comunicaţii electronice și de servicii poștale,

În conformitate cu prevederile art.8 alin.(2) lit.c) din CF, contribuabilul este obligat să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul echipamentelor de casă şi de control (ECC), respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate, al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea ECC.   Principiile generale de utilizare şi exploatare a ECC sunt prevăzute de  Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.141/2019. 

Fiecare entitate va ști cu exactitate ce formulare trebuie să prezinte Biroului Național de Statistică. Instituția anunță lansarea unei aplicații web care permite fiecărei întreprinderi să vizualizeze lista formularelor care trebuie prezentate pe parcursul anului 2020 în adresa BNS. Astfel, aplicația web permite vizualizarea a două tipuri de informații: 1. Date de identificare din Registrul unităților statistice conform situației la data de 1 ianuarie 2020 (inclusiv denumirea entității, precum și codurile statistice: genul principal de activitate, forma de proprietate, forma organizatorico-juridică și codul unității administrative-teritoriale)

Sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor (TIC) contribuie anual la formarea PIB cu circa 11-12%, potrivit unui raport publicat de Biroul Național de Statistică. Astfel, acesta este sectorul care avansează rapid și contribuie esențial la creșterea economică și reducerea sărăciei. În acest domeniu sunt create anual peste 2 mii de locuri de muncă cu calificare înaltă și oferite câștiguri salariale decente și oportunități de dezvoltare. Potrivit datelor, în anul 2017 peste 20 mii de salariați activau în sectorul TIC sau peste 3% din totalul angajaților din țară.

Pe parcursul anului 2019 Biroul Național de Statistică va efectua 113 lucrări și cercetări statistice, care se referă la elaborarea indicatorilor macroeconomici, statistica construcțiilor și investițiilor, transporturilor, tehnologiei informației, comerțului exterior de bunuri și servicii, cea a turismului etc. În Monitorul Oficial nr. 526-528 din 29 decembrie 2018 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 1226 din 12 decembrie 2018 cu privire la aprobarea Programului lucrărilor statistice pe anul 2019, care este elaborat în scopul asigurării ministerelor, a autorităţilor administrative centrale și locale, mass-mediei, precum şi a altor utilizatori cu informaţie statistică relevantă, oportună, comprehensibilă şi comparabilă la nivel internaţional în domeniul economic, social şi demografic.

În ultimii 15 ani, Republica Moldova a beneficiat de suport din partea USAID în implementarea proiectelor pentru dezvoltarea a patru sectoare-cheie ale economiei naționale: vinificație, industria ușoară, TIC și turism. La finele anului 2019 a fost realizată o evaluare sectorială a acestor domenii. Studiul conține tablouri de bord bazate pe date statistice din Moldova și, în comparație, din alte țări, pentru a analiza nivelul de competitivitate și traiectoria de dezvoltare a țării, include și o analiză SWOT pentru fiecare dintre industrial vizate, oferă modele de avantaje competitive, precum și recomandări pentru fiecare sector.

Formularul IPC18 va fi completat cu doi indicatori (rânduri) prin care agenții economici vor avea posibilitatea să declare impozitul pe venit reținut final de la două categorii de contribuabili. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul Ordinului cu privire la modificarea și completarea Ordinului MF nr. 126 din 4 octombrie 2017. Proiectul este elaborat în urma modificărilor operate în Codul fiscal, prin Legea nr. 171 din 19 decembrie 2019, potrivit căreia, începând cu 1 ianuarie 2020, agenții economici care procură de la persoanele fizice produse agricole din horticultură vor reține 5% din plățile efectuare în folosul acestora.

Ministerul Justiției a elaborat un șir de modificări la Codul contravențional (CC) care prevăd înăsprirea sancțiunilor, inclusiv pentru nerespectarea legislației în vigoare ce reglementează prezentarea datelor de ordin statistic. Astfel, conform proiectului modificărilor la CC discutat în cadrul ședinței secretarilor de stat, refuzul, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor prevăzute de lege de către respondenţi privind prezentarea datelor statistice, neprezentarea la timp de entităţi a datelor individuale sau agregate în scopuri statistice, prezentarea de date statistice eronate sau în volum incomplet (cu excepţia informaţiei privind convingerile ideologice, apartenenţa politică, antecedentele penale, sănătatea şi viaţa intimă a persoanei fizice) să fie sancționate cu amendă de la 20 la 50 UC aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 30 la 60 UC aplicată persoanei cu funcție de răspundere și cu amendă de la 50 la 80 UC aplicată persoanei juridice.

Zonele economice libere (ZEL), sau altfel zis, zonele antreprenoriatului liber, conform Legii cu privire la zonele economice libere nr. 440-XV din 27.07.2001 (Legea nr. 440/2001), sunt părţi ale teritoriului vamal al RM, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni și străini sunt permise, în regim preferenţial, genuri ale activităţii de întreprinzător, în condiţiile legii.

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.

Astăzi, la 31 ianuarie 2020, în MO al RM a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.19 din 28 ianuarie 2020 prin care s-au introdus modificări în formularul dării de seamă forma IPC18, aprobat prin Ordinul MF nr.126 din 4 octombrie 2017. În continuare examinăm care sunt modificările operate la formularul dării de seamă forma IPC18, condiționate de modificările operate la Codul fiscal și anume la Titlul II „Impozitul pe venit”, introduse prin Legea nr.171 din 19.12.2019 (în continuare – Legea nr.171/2019).

Militarii, persoanele din corpul de comandă și soldații din organele afacerilor interne, din sistemul penitenciar și colaboratorii organelor securității statului, care au fost încadrați în grad de dizabilitate în urma rănirii, contuziei, schilodirii sau a unei afecțiuni contractate în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu vor putea beneficia de compensaţie bănească în locul biletelor de tratament sanatorial gratuit, de rând cu persoanele recunoscute ca persoane cu dizabilităţi de pe urma războiului. Completarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a compensaţiei băneşti în locul biletelor de tratament sanatorial gratuit persoanelor cu dizabilități de pe urma războiului (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.868/2004 ) cu prevederile respective este propusă de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale.

În anul 2018 Republica Moldova a exportat produse și servicii în valoare de 2,7 miliarde USD, înregistrând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Tendințele la nivel mondial, așteptările, dar și viitoarele acțiuni ale autorităților legate de exporturi au fost discutate la Pro Export Forum 2019. Evenimentul anual, care constituie o platformă de discuții dintre autorități, agenți economici din toate sectoarele economiei, importatori, exportatori, finanțatori experți din țară, dar și de peste hotare, a fost organizat în premieră sub umbrela „Moldova Business Week”. Pe parcursul unei zile, invitații și participanții au pus accent pe instrumentele inovative care pot fi aplicate de producătorii noștri pentru a cuceri noi piețe, pentru a-și promova mai eficient propriile produse, dar și pentru a crește volumul exporturilor.

Prin prisma Legii nr.171/2019 pentru modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2020, începând cu 1 ianuarie 2020, se implementează un nou regim fiscal aplicat asupra activității de achiziție a produselor din fitotehnie, horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal. Utilizarea regimului fiscal respectiv va acorda persoanelor fizice posibilitatea legalizării activități de achiziționare/ comercializare a producției agricole. În acest sens, Legea prenotată reglementează completarea Titlului II al Codului fiscal cu capitolul 103 - „Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal” (în continuare - produse din fitotehnie) ce va stabili sfera de aplicare, subiectul regimului, obiectul regimului, metodele de evidenţă, regimul fiscal aplicat, precum și procedura de înregistrare și evidență a titularilor regimului dat.   1. Sfera aplicării Regimul fiscal se aplică activităților de achiziții şi vânzare a produselor din fitotehnie recoltate pe teritoriul Republicii Moldova.   2. Subiecții impunerii Se pot înregistra drept subiecți ai regimului fiscal menționat persoanele fizice rezidente care, fără a constitui o formă organizatorico-juridică pentru desfășurarea activității (nu este necesară înregistrarea unui Societăți cu răspundere limitată (SRL), Întreprindere Individuală etc.), achiziționează produse din fitotehnie de la cetățeni, în scopul vânzării produselor achiziționate către companii. Regimul respectiv poate fi utilizat în exclusivitate de către persoanele fizice a căror venituri din vânzări nu va depăși plafonul de 1,2 mil. lei/anual. Altfel spus, valoarea produselor vândute către companii anual (de la 1 ianuarie până la 31 decembrie) nu trebuie să depășească suma de 1,2 mil. lei.  

În cadrul Ministerului Finanțelor a fost convocată o nouă ședință a grupului de lucru, responsabil de optimizarea raportării statistice, fiind expuse constatările membrilor grupului de lucru în urma procesului de analiză a formularului „Ancheta Structurală Anuală”. Astfel, s-a constatat necesitatea comasării sau eliminării anumitor indicatori după efectuarea unei analize și contrapunere a datelor prezentate de către agenții economici prin formularul respectiv cu alte surse informaționale.

La 1 ianuarie 2020 a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr.657 din 17 decembrie 2019, prin care a fost aprobat Regulamentul privind desfășurarea concursului „Loteria fiscală”. Măsura este calificată drept una ce va contribui la combaterea evaziunii fiscale prin limitarea achitărilor efectuate în numerar. Astfel, la concurs vor fi admise tranzacțiile de achitare a mărfurilor și serviciilor efectuate cu cardul bancar emis de una dintre băncile comerciale licențiate din Moldova, la loterie fiind luate în calcul tranzacțiile ce vor depăși suma de 30 de lei. Nu vor fi admise la tragerea la sorți pentru obținerea premiilor tranzacțiile de retragere a numerarului de pe contul de card, cele efectuate cu cardul bancar de către persoanele fizice în afara RM, transferurile mijloacelor de pe contul de card pe conturile bancare ale persoanelor fizice și/sau juridice,

În curând ar putea fi lansată o platformă informațională ce va asigura crearea resursei informaționale unice în domeniul asigurării protecției drepturilor de proprietate intelectuală (DPI), asigurarea accesului la informaţia din domeniu, generarea datelor statistice privind obiectele de proprietate intelectuală etc. Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), propune spre consultare proiectul hotărârii cu privire la Platforma informațională în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală, ce va fi formată din Sistemul informațional în domeniul protecţiei obiectelor de proprietate intelectuală (SI e-OPI) și Sistemul informațional „Registrul cererilor de intervenție” (SI e-RCI).

Capitolul I Capitolul I partea a II Potrivit art. 24 din CF se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.