În Monitorul Oficial din 15 iulie 2022 a fost publicată Legea nr. 160 din 7 iulie 2022 pentru modificarea unor acte normative fiind operate modificări în Legea nr. 22/2018 privind executarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri (în continuare Legea nr. 22/2018) şi în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare Legea nr. 489/1999).

Concedierea salariatului în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate se admite în cazul în care nu este posibil transferul salariatului cu acordul lui la un alt loc de muncă (funcţie) în cadrul unităţii respective. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanții în caz de reducere a numărului sau a statelor de

О необходимости правильного оформления и документирования трудовых отношений, предоставлении своевременной и полной отчетности об осуществленных в пользу сотрудников выплат, которые впоследствии могут повлиять на расчет и предоставление социальных прав работников неоднократно напоминают и Национальная касса социального страхования (НКСС), и сотрудники Государственной налоговой службы, и Государственной инспекции труда. Выводы о последствиях небрежного оформления документов позволит сделать и приведенная далее ситуация.  

Casa Naţională de Asigurări Sociale precizează unele aspecte privind calcularea, achitarea şi declararea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii  aferente liber-profesioniştilor ce practică activitate în sectorul justiţiei, precum şi privind prestaţiile de asigurări sociale de care beneficiază această categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Liber-profesionist ce practică activitate în sectorul justiției este persoană care are înregistrată una din formele de organizare a activității prevăzute de lege de avocat, notar, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator. Liber-profesioniştii ce practică activitate în sectorul justiției după înregistrarea activităţii în conformitate cu legile speciale, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de contribuţii de asigurări sociale de stat la subdiviziunea teritorială a Casei Naţionale unde îşi au adresa juridică. 

Casa Naţională de Asigurări Sociale precizează unele aspecte ce țin de depunerea în mod electronic a cererii pentru reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă. Conform ultimelor date statistice ale instituţiei, prin intermediul bannerului „e-Cerere Reexaminare pensie” de pe pagina oficială a CNAS au fost depuse 4286 de cereri online din cele 10346 înregistrate către data de 6 ianuarie 2021.     Pentru a fi acceptată spre examinare, cererea online completată de către solicitant urmează a fi completată corect, cu bifarea tuturor câmpurilor disponibile; solicitantul să fie beneficiar de pensie pentru limită de vârstă; să confirme stagiul necesar de cotizare pentru reexaminare după stabilirea dreptului la pensie;

Potrivit modificărilor operate în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, începînd cu 1 ianuarie 2021 a fost introdusă o nouă categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS). Astfel, art.4 din Legea 489/1999 este completat cu pct.13, iar Anexa nr. 1 la Legea 489/1999 care include categoriile de plătitori şi de asiguraţi, tarifele şi termenele de virare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii – cu punctul 1.61 – liber profesioniştii care practică activitate în sectorul justiţiei.

În scopul stabilirii cuantumului pensiei reexaminate foștilor angajați ai întreprinderilor în termenii prevăzuți de legislație, Casa Națională de Asigurări Sociale solicită agenților economici cooperarea operativă a acestora cu CNAS prin prezentarea răspunsurilor la adresări în termeni optimi, pentru a permite pensionarilor să beneficieze de drepturi sociale corespunzătoare activității desfășurate pe parcursul anilor de muncă.   Reamintim că, de la 1 ianuarie 2021, se reexaminează pensiile pentru limită de vârstă a beneficiarilor care și-au stabilit dreptul la pensie după 1 ianuarie 1999 şi au realizat un stagiu de cotizare după ieşirea la pensie de la 7 la 10 ani.

În Monitorul Oficial de astăzi, 22 decembrie 2020, a fost publicată Legea nr. 231 din 16 decembrie 2020 pentru modificarea Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii. Astfel, se stabilește vârsta standard de pensionare de 62 de ani pentru bărbați și de 57 de ani pentru femei. Totodată, femeile care au născut și au educat până la vârsta de 8 ani cinci și mai mulți copii, vor obține dreptul de pensionare la vârsta de 54 ani.   De asemenea, pentru persoanele care au realizat stagiul de cotizare în condiții deosebite de muncă cel puțin 10 ani compleți, vârsta standard de pensionare se diminuează cu perioada de la 5 ani până la 10 ani, în funcție de stagiu.

Astăzi, 29 octombrie, au intrat în vigoare noile prevederi ale Codului muncii (CM), aprobate prin Legea nr. 140 din 14 octombrie 2021, aceasta fiind publicată în Monitorul Oficial.   Astfel, CM a fost completat cu articolul ce va reglementa regimul de muncă cu activitate redusă, potrivit căruia angajatorul poate stabili un asemenea regim, cu repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii, la nivel de unitate, pentru cel puțin 25% din numărul salariaților, în mod unilateral, în caz de stare de urgență, de asediu sau de război sau în cazul stării de urgență în sănătate publică.

La 1 aprilie 2021 au intrat în vigoare modificările operate în anexele nr. 3 și nr. 5 la Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 165/2017. Acestea au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.38/2021, documentul fiind publicat în MO.   Amintim, conform prevederilor Legii nr.156/1998 privind sistemul public de pensii, în fiecare an, la 1 aprilie,  Guvernul aprobă coeficienții de valorizare a pensiilor. Valorizarea reprezintă indexarea venitului mediu lunar asigurat realizat începând cu 1 ianuarie 1999, reieșind din coeficientul de creștere a salariului mediu pe economie din perioadele contributive până la anul precedent anului de stabilire a pensiei.

Fenomenul salariilor „în plic” și desfășurarea muncii „la negru” se referă la practicile ilegale și neregulate în cadrul unui raport de muncă, care, în rezultat prejudiciază economia și societatea în întregime,

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, în scopul aducerii în concordanță a legi prenotate cu Hotărârile Curții Constituționale nr. 29 din 22 noiembrie 2018 și nr. 19 din 24 septembrie 2019 privind controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii. La data de 22 noiembrie 2018, Curtea Constituțională a recunoscut constituțional tabelul nr. 1 din alin. (1) al art. 20 din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii,

Pe agenda ședinței secretarilor de stat din 5 martie curent a fost inclus proiectul pentru modificarea anexelor nr. 3 și nr. 5 la Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 165/2017.   În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (11 ) al Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, valorizarea reprezintă indexarea venitului mediu lunar asigurat realizat începând cu 1 ianuarie 1999, reieșind din coeficientul de creștere a salariului mediu pe economie din perioadele contributive până la anul precedent anului de stabilire a pensiei.

Potrivit art. 5 din Legea 289/2004 privind indemnizaţiile de incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, indemnizaţia de maternitate este unul din tipurile de prestaţii de asigurări sociale la care au dreptul persoanele asigurate ce se calculează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale şi se plăteşte din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat direct beneficiarului.   Un aspect important este faptul că, indemnizaţiile de asigurări sociale se stabilesc dacă persoana întruneşte anumite condiţii, adică este persoană asigurată (persoană angajată pentru care angajatorul plăteşte contribuţii) în sistemul public de asigurări sociale şi confirmă un anumit stagiu de cotizare.

Obligativitatea prezentării de către angajatori a formularului IRM19 este prevăzută de art. 5 alin 1¹ din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale angajatorii, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sînt obligaţi să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale şi medicale, potrivit formei şi modului aprobat de Ministerul Finanţelor.   În contextul în care informaţia din IRM19 este utilizată pe larg la stabilirea a mai multor prestaţii de asigurări sociale de stat, formularul se depune în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă,

Familia noastră s-a stabilit cu traiul peste hotare din anul 2019, fiind înregistrată căsătoria unei cetățence a Republicii Moldova cu un cetățean al altui stat. În luna martie 2020 în familie s-a născut un copil, care a primit cetăţenia statului străin. Acum ne aflăm în vacanţă în Moldova. Putem să solicităm stabilirea unor plăţi pentru copilul născut în altă ţară? Menţionăm că doar mama copilului este rezident al RM.   Pentru a oferi răspunsul la această întrebare, ținem cont de faptul că persoana care a adresat-o nu este angajată la o entitate economică  pe teritoriul Republicii Moldova, respectiv, nu achită contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat,

Contribuțiile de asigurări sociale de stat în taxă fixă, majorările de întârziere și amenzile calculate și neachitate la bugetul asigurărilor sociale de stat până la 1 ianuarie 2022 de către gospodăriile țărănești (de fermier), ar putea fi anulate din sistemul de evidență al Casei Naționale de Asigurări Sociale doar în cazul în care fondatorii GȚ nu au realizat venitul anual în mărime de peste 2 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru anul respectiv. Astfel, fondatorii (membrii) GȚ, care realizează un venit total de peste 2 salarii medii lunare, vor achita în continuare taxa fixă, lunar câte 1/12 din suma anuală, până la data de 25 a lunii următoare celei de gestiune.

Din 1 ianuarie 2021, pensionarii care au ieşit la pensie pentru limită de vârstă după 1999 şi care au continuat să lucreze, acumulând de la 7 la 10 ani de stagiu de cotizare, au posibilitatea să depună cererea pentru reexaminarea pensiei prin opţiunea „e-Cerere Reexaminare pensie” pe pagina oficială a  Casei Naţionale de Asigurări Sociale, care continuă să implementeze servicii electronice atât pentru informarea cetăţenilor, cât şi în scopul prestării serviciilor online.   Recent a fost finalizată perioada de testare a serviciului electronic „Programare online la CTAS”, prin intermediul căruia pensionarii se pot programa pentru depunerea cererii pentru stabilirea sau reexaminarea pensiei.

O persoană fizică s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) cu cerere prealabilă prin care a contestat refuzul CNAS de a include în stagiul de cotizare perioada 2 octombrie 1990 – 28 decembrie 1998 în care a activat în cadrul entității X. Refuzul CNAS a fost argumentat de faptul că certificatele de salariu de la întreprinderea X pentru perioada 2 octombrie 1990 – 28 decembrie 1998 nu au fost luate în considerare la stabilirea pensiei, deoarece au fost legalizate cu ștampila fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM).

Casa Națională de Asigurări Sociale comunică că deja 22571 de persoane au beneficiat de majorarea pensiei pentru limită de vârstă în anul 2020, fiind realizate alte două etape de reexaminare a pensiei pentru persoanele care au activat sau activează în câmpul muncii după atingerea vârstei de pensionare. Din numărul total, circa 3142 beneficiari au solicitat reexaminarea dreptului la pensie începând cu 1  ianuarie 2020 și au beneficiat de o majorare medie a pensiei cu 2005 lei. Totodată, de la 1 iulie 2020 dreptul la reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă a fost valorificat de către 19429 beneficiari, care au beneficiat de o majorare medie a pensiei cu 2881,88 lei. Cuantumul mediu al pensiei pentru limită de vârstă pentru persoanele care au beneficiat de reexaminare a pensiei constituie 5559,24 lei.