Preşedintele Trăian Băsescu a declarat, miercuri, că în prezent constata că se trece la crearea de taxe noi, care să hrănească sistemul bugetar, el precizînd că astfel se ajunge iar la situaţia în care «omul gras — statul, se urcă în spatele omului slab — economia», ceea ce este greşit, notează Mediafax. Şi economiştii şi consultanţii au reacţionat dur după ce Guvernul a anunţat o avalanşă de măsuri fiscale care pe de-o parte înaspresc fiscalitatea şi ameninţa să destabilizeze bugetul, iar pe de alta parte au un puternic iz electoral. Vestea bună, reducerea CAS, este păstrată pentru a doua parte din 2014, an în care se va duce lupta pentru prezidenţiale.

Radio Europa Liberă: Ministrul finanţelor Anatol Arapu răspunde întrebărilor Valentinei Ursu. Guvernul a aprobat ieri proiectul bugetului pe 2014, care prevede o creştere a veniturilor cu 14,1% dar şi a cheltuielilor, cu 18,9%, faţă de anul curent. În aceste condiţii, deficitul bugetar nu va depăşi totuşi 2,3% din PIB. Între altele, se prevede o creştere a cheltuielilor pentru educaţie, cu 80% faţă de anul curent. Iar cele pentru asistenţa socială vor fi majorate cu aproape 18%. Într-un interviu cu Europa Liberă, ministrul finanţelor, Anatol Arapu, explică de ce se poate vorbi de un buget „conservator şi realist”, chiar şi pentru un an electoral:

Indicele Compozit Anticipator (ICA) îşi continuă trendul ascendent conturat pe parcursul acestui an, nivelul de 96,9 de puncte în septembrie a fost urmat de 98,9 la sută în octombrie, semn că economia continuă să se recupereze, potrivit publicaţiei „Realitatea Economică”, editată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, informează MOLDPRES.

Deseori se vorbeşte despre necesitatea majorării salariilor din Moldova. Totuşi, până în prezent niciunul din guverne nu a reuşit să aducă salariul minim pe economie cel puţin la nivelul minimului de existenţă. Şi această stare de fapt nu poate fi depăşită atâta timp cât autorităţile nu vor schimba abordările dinspre menţinerea cu orice preţ a locurilor de muncă spre eficientizarea activităţii.

Parlamentul a amânat din nou examinarea politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor. Opoziţia, dar şi experţii spun că motivul tergiversărilor ar fi poziţia Fondului Monetar Internaţional în privinţa revenirii cotei TVA la 8% Politica bugetar-fiscală pentru anul 2014 rămâne unul dintre cele mai mari hopuri pentru actuala coaliţie. După ce documentul a fost elaborat şi prezentat de către Ministerul Finanţelor cu o întârziere de câteva luni, iată că Parlamentul amână din nou examinarea acestuia. Totodată, autorităţile au retras de pe agenda Legislativului proiectul privind introducerea impozitului unic în agricultură.

Ministrul de Finanţe al Germaniei, Wolfgang Schaeuble, a recunoscut marţi, pentru prima dată, că Grecia va necesita de un al treilea pachet de ajutor financiar extern, iar o sursă din Ministerul de Finanţe de la Atena a declarat că noul pachet financiar ar putea fi mult mai mic decât precedentele.

Lista politicilor care vor fi abordate în cadrul discuțiilor cu reprezentanții Fondului și ai Comisiei Europene ar putea continua. Mai important însă decât a face o trecere în revistă exhaustivă a subiectelor de interes care vor face obiectul negocierilor, este să remarcăm faptul că avem de-a face cu un dialog în care ambele părți își spun punctul de vedere și încearcă să colaboreze pentru elaborarea celor mai bune soluții. Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană încep marţi prima misiune de evaluare a noului acord stand-by aprobat în septembrie la Washington.

Într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, Veaceslav Negruţa, ministrul Finanţelor, a vorbit despre relaţia Moldovei cu FMI, despre condiţiile în care se elaborează bugetul de stat pentru anul viitor, despre cadrul legal privind finanţele publice, dar şi despre un posibil impact al politicului asupra economicului în 2014. T: Deşi cu o oarecare întîrziere, Moldova a finalizat implementarea Programului cu FMI pentru perioada 2009 – 2013. Ce puteţi spune despre acest Program acum, cînd totul deja a rămas în urmă?

Prin Legea nr. 267 din 23 decembrie 2011 (în vigoare din 13 ianuarie 2012), a fost modificat art. 52 din Codul fiscal. Ca rezultat, a apărut o serie de întrebări ce merită a fi soluţionate, în scopul aplicării adecvate a prevederilor Codului fiscal. La organizaţii necomerciale sînt atribuite organizaţiile înregistrate în conformitate cu legislaţia în vigoare (art. 52 alin. (1) din Codul fiscal). Astfel, în conformitate cu norma citată, sub incidenţa art. 52 din Codul fiscal cad organizaţiile, în legile ce reglementează modul de funcţionare a cărora este prevăzută norma care ar stipula că activitatea acestora nu urmează să genereze venituri, după cum urmează: