În conformitate cu art. 1741 din Codul fiscal (CF), în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală sau de pseudoactivitate de întreprinzător, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) stinge simplificat obligaţia fiscală prin scădere contribuabililor persoane juridice şi persoane fizice care practică activitate de întreprinzător, în condiţiile prezentului articol.

Apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de suferit în urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale este una dintre direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanții în cazul unor accidente de muncă şi boli profesionale.

La 03 iunie 2015, Inspecţia Financiară a emis Decizia nr. 27-08-11/195 cu privire la aplicarea sancțiunilor economice, prin care, în temeiul prevederilor art. 10 alin. (6) din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845 din 03 ianuarie 1992, s-a decis perceperea în bugetul de stat de la ÎM „Piaţa …” a venitului obţinut ilicit în sumă totală de 42 626 mii lei şi amenzii în acelaşi cuantum.

Întreprinderea „X” a fost sancționată de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) pentru neinstalarea terminalului POS cu amendă în mărime de 6 000 lei, în ziua recepționării deciziei fiind achitate 3 000 lei (50 % din amendă). După expirarea a 30 zile s-a constatat că SFS nu a adoptat decizia de reducere a amenzii achitate, deși agentul economic la alte plăți obligatorii la bugetul public național (BPN) nu a admis restanță. Întreprinderea s-a adresat SFS cu o cerere de acordare a reducerii de 50%. Ce prevede legislația la compartimentul dat?

Zilele de 30 martie — 03 aprilie 2020 se declară zile de odihnă pentru toate unitățile din sectorul bugetar, cu excepția instituțiilor medico-sanitare, de sănătate publică și servicii auxiliare pentru instituțiile de sănătate publică, serviciilor de salvare, urgență și de asistență socială și autorităților administrative din domeniul apărării naționale, ordinii publice şi securității naţionale. Această perioadă va fi recuperată ulterior, în modul stabilit de Guvern. Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova introduce noi măsuri pentru ținerea sub control a situației epidemiologice din țară. În ședința de ieri, 26 martie, a fost aprobată Dispoziția nr.6, prin care sunt instituite noi rigori, dar și derogări de la dispozițiile anterioare.

Serviciul Fiscal de Stat întreprinde acțiuni de prevenire și combatere a evaziunilor fiscale. Complexul de acțiuni se referă la toate domeniile de activitate ale economiei naționale și se desfășoară în cazul în care evaluarea riscurilor indică un nivel înalt de neconformare la prevederile legislației. Astfel, un domeniu sensibil, care a fost evaluat cu riscuri sporite de neconformare, este transportul de pasageri în regim taxi.

Serviciul Fiscal de Stat, în scopul prevenirii comerțului ilicit cu flori (fără documentarea tranzacțiilor prin mașina de casă și control), a desfășurat acțiuni de conformare prin instituirea posturilor fiscale la contribuabilii ce comercializează flori în piețele autorizate pe întreg teritoriul țării. Astfel, în perioada 30-31 mai 2019, SFS a monitorizat activitatea a 16 piețe autorizate de flori din țară (67 gherete ce comercializează flori). În perioada funcționării posturilor fiscale, conform datelor înregistrate de mașinile de casă și control, volumul livrărilor a constituit circa 700 mii lei. În perioada similară a anului precedent, volumul livrărilor înregistrat a constituit circa 500 mii lei. Astfel,se atestă o majorare a volumului de livrări cu circa 200 mii lei sau cu 40%.

Acesta este sloganul campaniei inițiate de Serviciul Fiscal de Stat cu scopul de a spori gradul de informare, dar și de conformare fiscală a comercianților de flori. În perioada campaniei (14-31 mai 2018) angajații SFS se vor deplasa în locurile amenajate pentru comerțul cu flori și vor explica vânzătorilor prevederile legislației fiscale, vor demonstra modul de utilizare a mașinii de casă și control, dar și vor răspunde la întrebări.

Examinarea și soluționarea plângerilor de către Centrul Naționale pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal se va efectua în funcție de gravitatea și complexitatea încălcării și a volumului de informații, însă nu va depăși 12 luni. Totodată, Centrul va informa subiectul cu privire la progresul examinării și soluționării sesizării la cererea acestuia sau la fiecare trei luni. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea și completarea art. 27 al Legii cu privire la protecția datelor cu caracter personal.

O instituție medico-sanitară (IMS) privată a acționat în judecată furnizorul de energie electrică pentru încălcarea parametrilor de calitate, fiind înregistrat un salt al tensiunii curentului electric şi ulterioarele variații ale acestei tensiuni (de la 180V până la 270V), după care s-au produs întreruperi ale furnizării energiei electrice în aceeaşi zi. Ca rezultat, au fost defectate mai multe dispozitive electrice (receptoare), inclusiv medicale, iar pentru reparația acestora IMS a suportat cheltuieli în sumă de peste 84 mii lei.   Problemele generate de furnizarea necalitativă a energiei electrice au fost reclamate în aceeaşi zi furnizorului, iar ulterior aceste reclamații au fost completate în repetate rânduri, fapt confirmat prin scrisori adresate furnizorului de electricitate, inclusiv actele confirmative ale prejudiciului cauzat ca efect al saltului de tensiune.

În data de 12 decembrie 2020, în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea nr.75 din 21.05.2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor („Legea 75/2020”).   Această lege stabilește un mecanism pentru implementarea prevederilor art. 35 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului („Legea 308/2017”), care conține lista sancțiunilor pecuniare aplicabile.   

Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege ce are ca scop consolidarea stabilității sectorului financiar și îmbunătățirea cadrului legal aferent garantării depozitelor în sistemul bancar. Astfel, autorii propun majorarea plafonului de garantare a depozitelor până la 50 mii lei, începând cu anul 2020, în prezent acesta fiind de 20 mii lei. Se consideră că majorarea va asigura o rată mai mare de returnare a depozitelor deținute de băncile licențiate în cazul în care acestea devin indisponibile, va crește nivelul de încredere al societății în sistemul bancar și al siguranței mijloacelor financiare plasate în sistemul bancar, care va genera și o majorare a plasamentelor și depozitelor deținute de băncile licențiate.

Care autorități sunt în drept să efectueze controlul corectitudinii formării prețurilor la medicamente și alte produse farmaceutice și parafarmaceutice la agenții economici care comercializează/ distribuie medicamente și alte produse farmaceutice? Care sunt acțiunile aplicate de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS) în acest caz?

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (asigurare RCA) este cel mai utilizat produs de asigurare din RM, ceea ce se explică prin faptul că, în primul rând, acestea sunt asigurări obligatorii pe teritoriul țării, dar și prin numărul semnificativ al accidentelor auto ce se soldează cu pagube și vătămări corporale. Asigurările RCA reprezintă un mijloc de protecție a populației în cazul celor mai frecvente accidente și au ca scop acoperirea prejudiciului produs de persoana asigurată unor terțe persoane, în condițiile în care acesta se face responsabil potrivit legislației. Spre deosebire de asigurările de bunuri, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA intervine și o a treia persoană - terțul păgubit.

Acordarea despăgubirilor morale solicitate de salariaţi în cadrul conflictelor de muncă este recunoscută, în mod expres, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Prejudiciul moral se referă la o lezare adusă drepturilor extrapatrimoniale, neeconomice ale persoanei, provenind din atingerea adusă acelor valori sau atribuite ale individului care îi definesc personalitatea. Principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă şi a altor raporturi legate nemijlocit de acestea, ce reies din normele dreptului internațional şi din cele ale Constituţiei Republicii Moldova, include şi principiul „obligativitatea reparării integrale de către angajator a prejudiciului material şi a celui moral cauzate salariatului în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de muncă” ( art. 5 lit. k) din Codul muncii (CM)).

Serviciul Fiscal de Stat vine cu noi rezultate în domeniul comerțului on-line, în special pe segmentul produselor de patiserie și cofetărie. Astfel, în această săptămână, inspectorii fiscali au efectuat 3 verificări la persoane care comercializează torturi și produse de patiserie, la toate trei fiind constatate abateri de la legislație. Ca rezultat al controalelor, angajații SFS au documentat cazurile pentru activitate ilicită de întreprinzător și au aplicat sancțiuni contravenționale în valoare de 4500 lei.

O companie din RM s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere privind încasarea prejudiciului de la un salariat (șofer), angajat prin contract individual de muncă și contract de răspundere materială deplină, ulterior fiind semnat și un contract pentru folosirea cardului bancar – proprietate a companiei în situații de lucru. Prin act de predare-primire, șoferul a primit de la companie, pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, automobil și semiremorcă de mare tonaj.

La 25 mai 2018 a intrat în vigoare ultimul act din pachetul legislativ de acte europene din domeniul protecției datelor cu caracter personal — Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date (GDPR), aprobat la 27 aprilie 2016 de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.

În contextul Declarației Organizației Mondiale a Sănătății și Parlamentul RM a adoptat Hotărârea nr.55 din 17 martie 2020, prin care a instituit starea de urgență în țară pe o perioadă de 60 zile, fiind instituită Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE). Prin anexa la Dispoziția nr. 1 din 18.03.2020, pct.1, CSE a dispus: pe durata stării de urgență, termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență (17 martie-15 mai 2020).

Comisia Europeană a publicat primul raport anual privind Mecanismul de Suspendare a Regimului de Vize, care evaluează de o manieră complexă şi detaliată nivelul de implementare a condițiilor aferente regimului fără vize cu Uniunea Europeană pentru ţările din Balcanii de Vest şi Parteneriatul Estic.