Cu toate că percepția societății vizavi de activitatea unei autorități fiscale este că aceasta constă exclusiv în a încasa impozitele și taxele de la contribuabili și de a aplica sancțiuni pentru neonorarea obligațiilor fiscale, misiunea autorități fiscale este, în primul

Serviciul Vamal al Republicii Moldova, în parteneriat cu Programul USAID Reforme Instituționale și Structurale în Moldova (MISRA), a desfășurat astăzi, 20 decembrie 2022, evenimentul sub genericul “e-Declarația Vamală – un pas major spre digitalizarea procedurilor vamale”.

Starea de urgență, instituită prin Hotărârea Parlamentului 41/2022, a fost prelungită cu 60 de zile, începând cu data de 25 aprilie. Hotărârea a fost adoptată în cadrul ședinței plenare, cu votul a 55 de deputați. Propunerea prelungirii stării de urgență a venit din partea Guvernului. Adoptarea acestei hotărâri a fost necesară, pentru ca Executivul să aibă în continuare pârghii și instrumente, care să permită luarea deciziilor rapide și eficiente. Aceste aspecte vizează procedurile de recepționare a ajutoarelor umanitare, de alocare a mijloacelor financiare sau de simplificare a mai multor procese aferente gestionării crizei refugiaților.

Săptămâna trecută, Guvernul a anunțat lansarea începând cu 1 iunie 2023 a unui nou Program guvernamental de suport a antreprenoriatului și stimularea investițiilor inovaționale, întitulat generic Programul ”373” , elaborat de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și care va fi implementat de către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu unele excepții, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, aprobate prin Legea nr. 212/2023 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2024). În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat

Pentru facilitarea procesului de consolidare a terenurilor agricole din cadrul unui câmp sau unei porțiuni din acesta preconizate a fi fâșii forestiere, dar neplantate, aceste terenuri ar putea fi vândute prin negocieri directe, la un preț nu mai mic decât prețul normativ al pământului.   Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 57 de voturi, proiectul de lege ce prevede modificarea art. 4 din Legea nr.1308/1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare al pământului.  

Personalul didactic este obligat să îşi perfecţioneze continuu calificarea profesională

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) și Programul USAID Reforme Structurale în Moldova (Programul USAID) au organizat miercuri, 4 mai 2022, un eveniment de prezentare a Ghidului practic privind emisiunea și tranzacționarea obligațiunilor corporative. Prezentarea  a reunit participanți profesioniști la piața de capital, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai presei.  Ghidul, elaborat cu suportul Programului USAID, cuprinde elementele esențiale ale procesului de emitere și tranzacționare a obligațiunilor corporative și descrie în mod detaliat ce înseamnă obligațiunea, cum apar obligațiunile, cum investitorii pot cumpăra obligațiuni, care sunt beneficiile emiterii și deținerii obligațiunilor.

Astăzi, 16 noiembrie, a fost lansată platforma de instruire la distanță pentru  comunitatea de afaceri de pe ambele maluri ale Nistrului www.academy.chamber.md. Platforma a fost dezvoltată la inițiativa Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) cu asistența financiară a Suediei și Marii Britanii în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), implementat de PNUD.

Examinarea proiectului hotărârii de Guvern prin care se propune aprobarea noului Regulament cu privire la modul de aplicare a Convenției vamale realtiv la transportul internațional de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR a fost inclusă pe agenda ședinței secretarilor generali. Necesitatea elaborării documentului derivă din noua procedură electronică eTIR – o alternativă a actualei proceduri de eliberare a carnetului TIR pe suport de hârtie.   Astfel, eTIR presupune efectuarea operațiunilor caracteristice regimului TIR prin utilizarea sistemului informațional al Serviciului Vamal.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis, cu vot unanim,  să mențină la același nivel valorile principalelor instrumente de politică monetară. Astfel, rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt este în continuare de 3,25 la sută anual. Totodată, rămân neschimbate ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight - 6,25 la sută și, respectiv, 0,25 la sută anual.   Norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă, de asemenea, se menține aceeași - 34,0 la sută din baza de calcul, precum și norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă - 21,0 la sută din baza de calcul.  

În cazul achiziționării serviciilor sociale, operatorii economici ar putea fi exceptați de la oferirea garanțiilor de bună execuție a contractelor/garanțiilor de ofertă, iar autoritățile publice contractante ar putea, prin alte instrumente legale, să responsabilizeze operatorul economic pentru ca acesta să-și execute obligațiile contractuale, cum ar fi stabilirea unor clauze specifice, plata eșalonată, stabilirea unor penalități.   Parlamentul a aprobat cu 76 de voturi în prima lectură proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (Legea asistenței sociale, Legea cu privire la serviciile sociale, Legea privind achizițiile publice și Legea privind administrația publică locală) pentru a aduce claritate procesului de contractare a serviciilor sociale.

La 1 iulie 2022 va intra în vigoare Regulamentul privind creditarea responsabilă a consumatorilor de către bănci, aprobat de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei prin Hotărârea nr.101 din 19 mai 2022. Documentul este parte componentă a pachetului de măsuri macroprudențiale recomandate spre aplicare autorităților naționale macroprudențiale în vederea atingerii obiectivului intermediar de prevenire și/sau limitare a creșterii excesive a creditării și îndatorării.   Regulamentul definește creditarea responsabilă drept activitate în cadrul căreia creditorul efectuează o evaluare a bonității consumatorului și nu permite consumatorului să-și asume obligații financiare care depășesc capacitatea de plată a acestuia, acumulând astfel un grad excesiv

În conformitate cu art. 177 din Codul fiscal, în cazul admiterii restanței, obligația fiscală poate fi stinsă prin executare silită, care se efectuează în modul stabilit de Capitolul 9 al Titlului V din Codul fiscal (CF). În acest sens, art. 1324 alin. (8) și art. 195 alin. (1) din CF stabilesc că atribuția și prerogativa executării silite a restanțelor aparține Serviciului Fiscal de Stat (în continuare - SFS), care este abilitat cu această funcție și în cazul altor plăți restante față de bugetul public național potrivit legii (ex. contribuțiile obligatorii în Fondul Viei și Vinului, conform art. 323 alin. (10) și (11) din Legea viei și vinului nr. 57/2006; creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, în temeiul art. 175 alin. (2) din Codul administrativ).

În scopul stimulării dezvoltării conceptului de responsabilizare financiară conform standardelor internaționale, cu delimitarea clară a atribuțiilor, pentru a nu se dubla cu sistemul de Control Financiar Public Intern și funcțiile auditului extern,

Deschiderea piețelor externe de desfacere constituie pentru contribuabilii rezidenți o oportunitate de diversificare a activității, de majorare a rentabilității, cât și de formare a unui registru de clientelă internațională, cu mari oportunități de dezvoltare. Pentru realizarea obiectivelor și proiectelor respective, contribuabilii adesea optează pentru deschiderea conturilor bancare în străinătate, fapt care facilitează organizarea și dezvoltarea activității de întreprinzător.

Către anul 2026 autoritățile preconizează punerea în aplicare a unui sistem coerent și eficient de stimulare a revenirii și facilitare a (re)integrării cetățenilor afectați de migrație, prin asigurarea întregului ciclu de politici, servicii și produse în domeniu și implementarea instrumentelor sustenabile de asistență și suport, astfel încât cel puțin 10% dintre cetățenii aflați în străinătate să exprime intenția fermă de revenire și cel puțin 50% din cetățenii reveniți să fie (re)integrați.   Pe agenda ședinței secretarilor generali a fost inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului național de stimulare a revenirilor și facilitare a (re)integrării cetățenilor RM implicați în procesul de migrație pentru anii 2022-2026 și Planului de acțiuni pentru implementarea acestuia.

Una dintre modalitățile de asigurare a securității obiectelor de preț/de valoare (mijloace bănești, bijuterii, documente și alte valori) împotriva furtului, distrugerii sau altor riscuri este plasarea și păstrarea lor într-o casetă de siguranță.

Legislația Republicii Moldova nu reglementează statutul cryptomonedei (monedă virtuală sau cryptovalută) și nu recunoaște aceste instrumente drept monede electronice de plată în sensul Legii nr 114/2012 privind serviciile de plată și moneda electronică.  Însă, în lipsa unor reglementări speciale vizavi de statutul cryptovalutei în Republica Moldova, aceasta (cryptovaluta) se califică drept o proprietate (un activ) a persoanei fizice care o deține.

Costul de intrare al valorilor mobiliare include preţul de procurare (sau valoarea justă a altei forme de compensare acordate) şi costurile aferente procurării (de exemplu, comisioanele şi onorariile achitate consultanţilor, brokerilor şi dealеrilor, taxele prevăzute de legislaţia în vigoare, alte costuri tranzacționale)...