Cum este corect de a reflecta în tabelul nr. 2 din Declaraţia IPC21 perioadele de incapacitate temporară de muncă inclusiv, sumele indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă calculate şi plătite din mijloacele angajatorului?

Datele de 1 şi 2 august 2020 au fost zile de sâmbătă şi duminică. De pe data de 3 august, angajatul întreprinderii a plecat în concediu ordinar plătit până la finele lunii august. Este necesar ca zilele de 1 şi 2 să fie declarate în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 și cu ce categorie?   În Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate, aprobat prin anexa nr. 9 la Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 126/2017,   este prevăzută  Categoria 171 „zile de odihnă şi sărbătoare”, care are scopul de a indica motivul lipsei venitului asigurat al persoanelor angajate în anumite perioade.

Prin Legea nr. 60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţilor de întreprinzător şi modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489/1999), fiind extinse categoriile de întreprinderi agricole care beneficiază de subvenţionare de la bugetul de stat. Până la modificările menţionate beneficiau de suportul de la bugetul de stat doar angajatorii din sectorul agrar care în totalitate practicau activităţi  prevăzute de grupele 01.1. - 01.6 din Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei.   Astfel, în Legea nr. 489/1999 a fost introdusă o norma prin care întreprinderile agricole care practică în decursul perioadei de gestiune nu mai puţin de 95% din activităţile stipulate în grupele 01.1 - 01.6 din CAEM (aprobat prin Hotărârea Colegiului Biroului Naţional de Statistică nr. 20/2009),

Începând cu 1 ianuarie 2026, Codul fiscal al Republicii Moldova se completează cu Capitolul 104 „Regimul fiscal al antreprenorilor independenți”, introdus prin Legea nr. 228/2025 pentru modificarea unor acte normative (privind activitatea economică independentă a persoanelor fizice).

Din circa 22000 de cereri pentru reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă prognozate pentru anul curent în primele zile ale anului 2022 au fost depuse doar 3272 cereri, iar din 2000 prevăzute pentru reexaminarea pensiei de dizabilitate – 64 cereri, comunică Casa Națională de Asigurări Sociale.   Reamintim că, de la 1 ianuarie 2022, dreptul la reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă îl au beneficiarii cărora li s-a stabilit pensia după 1 ianuarie 1999 şi au realizat un stagiu de cotizare după ieşirea la pensie de la 5 la 7 ani, precum și pensiile de dizabilitate stabilite până la 1 ianuarie 1999 pentru persoanele care au un stagiu de cotizare de la 2 ani după realizarea dreptului la pensie de dizabilitate.

O persoană fizică s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) cu cerere prealabilă prin care a contestat refuzul CNAS de a include în stagiul de cotizare perioada 2 octombrie 1990 – 28 decembrie 1998 în care a activat în cadrul entității X. Refuzul CNAS a fost argumentat de faptul că certificatele de salariu de la întreprinderea X pentru perioada 2 octombrie 1990 – 28 decembrie 1998 nu au fost luate în considerare la stabilirea pensiei, deoarece au fost legalizate cu ștampila fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM).

În contextul actual economic dificil cauzat de multiplele crize care au afectat Republica Moldova în ultima perioadă, mai multe entități au înregistrat o scădere semnificativă a veniturilor,

Unul dintre angajaţii întreprinderii a prezentat un certificat medical cu privire la aflarea în carantină pe parcursul a 14 zile din luna aprilie 2020 în legătură cu situaţia epidemiologică din ţară. Angajatorul a calculat indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă pentru primele 5 zile și a reflectat în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 cu codul categoriei persoanei asigurate 15311. Ulterior am fost informaţi că indemnizaţia în legătură cu carantina se achită începând cu prima zi din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS). Cum urmează angajatorul să corecteze situaţia dată pentru a exclude suma declarată?

Modificările operate prin  Legea nr. 127/2021 au introdus la sistemul public de pensii suplimentul de solidaritate, care este definit ca diferența dintre cuantumul pensiei calculate și cuantumul pensiei minime pentru categoria respectivă de prestație. Pentru punerea în aplicare a noilor prevederi, Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, 8 decembrie, proiectul hotărârii cu privire la modificarea Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin HG nr. 165/2017.   Astfel, se precizează că, în cazul în care pensia calculată în condițiile unui stagiu de cotizare incomplet este sub nivelul pensiei minime, asiguratului i se acordă pensia calculată, care nu poate fi mai mică decât pensia minimă diminuată proporțional stagiului de cotizare realizat, dar nu mai mică de 50% din pensia minimă.

Casa Națională de Asigurări Sociale îndemnă beneficiarii de pensii să depună cererea de reexaminare a pensiei online, accesând bannerul „e-Cerere Reexaminare pensie" sau programându-și online vizita la CTAS conform domiciliului, prin intermediul serviciului „Programare online la CTAS" de pe pagina oficială a autorității.   Potrivit CNAS, începând cu 1 ianuarie 2022 se reexaminează: pensiile pentru limită de vârstă a beneficiarilor care și-au stabilit dreptul la pensie după 1 ianuarie 1999 şi au realizat un stagiu de cotizare după ieşirea la pensie de la 5 la 7 ani;

Perioada de îngrijire a persoanei cu dizabilitate severă de către unul dintre părinți, tutore, curator până la angajarea acesteia în funcția de asistent personal, indiferent de vârsta persoanei cu dizabilități severe, ar putea fi asimilată stagiului de cotizare. Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative.

Persoana fizică X a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale cererea cu privire la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, anexând documentele necesare (confirmarea stagiului, venitului asigurat din care s-au plătit contribuții de asigurări sociale și care constituiau baza de calcul a pensiei). La momentul depunerii cererii, nu au fost anexate certificatele de salariu de la SA „F”, pe motiv că nu le putea găsi. Ulterior (după patru ani), X a adresat către CTAS cerere pentru a-i fi recalculat cuantumul pensiei, cu includerea în stagiul de cotizare și recalculare a coeficientului individual a salariului de la SA „F”, certificatele necesare fiind anexate.

În legislaţia aferentă calculării şi declarării contribuțiilor de asigurări sociale (în continuare – CAS) în anul 2024 nu au intervenit modificări esențiale ce țin de calcularea și raportarea CAS. Tarifele contribuţiilor datorate de angajator reglementate prin Anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 489/1999 )

Pe perioada stării de urgenţă, mulţi dintre angajaţii întreprinderii noastre au depus cerere pentru concediu neplătit şi nu li se calculează salariu. Trebuie de declarat aceste perioade în Darea de seamă IPC 18?   Potrivit prevederilor art. 120 alin. (1) din Codului muncii, din motive familiale şi din alte motive întemeiate, în baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu consimţământul angajatorului, un concediu neplătit cu o durată de până la 120 de zile calendaristice, în care scop se emite un ordin (dispoziţie, decizie, hotărâre).

19-23 august 2024

Guvernul a dat aviz negativ proiectului de lege pentru modificarea articolului 13 din Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale. Documentul prevede reglementarea achitării cuantumului lunar al indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele angajatorului în proporție de cel puțin 75% din salariul mediu al angajatului, indiferent de stagiul de cotizare al acestuia. Executivul susține că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 289/2004, cuantumul lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele angajatorului se stabilește în proporție de 75% din salariul mediu al angajatului,

Ministerul Muncii și Protecției Sociale propune pentru consultări publice proiectul de hotărâre de Guvern pentru modificarea anexelor nr. 3 și nr. 5 la Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor (Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 165/2017.   Astfel, din 1 aprilie 2022 ar putea fi puși în aplicare noii coeficienţii de valorizare a venitului asigurat pentru anii 1999-2021, care pot fi vizualizați în pag.3 din proiect.     

Sunt angajată oficial la două entităţi economice. În legătura cu situaţia epidemiologică din ţară, începând cu data de 16 martie 2020, la locul de bază am trecut cu munca la distanță. La locul de muncă prin cumul, deoarece aveam restanţe la concediul de odihnă anual plătit,  mi s-a oferit concediu de odihnă. La locul de baza mi s-a calculat salariul în volum integral. La locul prin cumul s-a calculat indemnizaţia de concediu de odihnă anual. Totodată, la locul de muncă prin cumul am avut opţiunea de a pleca în concediu neplătit. Cum urmează a fi declarate situaţiile respective în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 pentru ambele întreprinderi?

În Monitorul Oficial nr. 199-204 din 7 august 2020 a fost publicată Legea nr. 149 din 16 iulie 2020, fiind operate modificări la Legea nr. 756/1999  asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale  (în continuare – Legea nr. 756). Una dintre modificările efectuate ține de schimbarea bazei de calcul a indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă pentru accidentele de muncă şi bolile profesionale, atât cele stabilite de angajator din mijloacele proprii, cât şi cele stabilite din sursele bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS).   Ținând cont de prevederile art. 14 al Legii nr. 756, pe durata incapacităţii temporare de muncă cauzate de un accident de muncă sau de o boală profesională, asiguraţii beneficiază de indemnizaţie.

La 1 ianuarie 2021 au intrat  în vigoare modificările la Ordinul Ministerului Finanţelor 126/2017 ce ţin de aprobarea formularului tipizat IPC 21 Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (în continuare – IPC 21). Concomitent, ținând cont de modificările efectuate prin intermediul Legii nr. 60/2020 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare Legea nr. 489/1999), amintim că din noţiunea de asigurat din art.1 a fost exclusă persoana fizică (angajatul) cu obligativitatea de achitare a contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii.