Ocuparea incluzivă și productivă pentru tineri, sporirea protecției în muncă și un dialog social mai eficient sunt prioritățile noului Program de Țară pentru Muncă decentă, ce se propune a fi aplicat în perioada 2021-2024. Documentul a fost aprobat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.   Astfel, Programul prevede realizarea următoarelor acțiuni:   Adoptarea noii Strategii Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (SNOFM), sensibilă la dimensiunea de gen și cu accent pe tineri; Performanța mai bună a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă; Un sistem operațional de anticipare a necesarului de calificări și o strategie de învățare pe tot parcursul vieții;

Începând cu data de 15 august 2024, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal, aprobate prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative, ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală. Modificări ce vizează impozitul pe venit

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

Întrebare: Urmează a fi prezentată informația conform art.226/11 alin.(2) pct.11) din Codul fiscal, în cazul în care valoarea unui automobilul depășește suma de 300 mii lei, fiind eliberată factura fiscală, însă achitarea nu a fost efectuată sau a fost efectuată parțial în sumă mai mică decât 300 mii lei?

Restituirea sumei TVA și accizelor, achitate de către agenții economici din unitatea teritorială autonomă cu statut juridic special (UTA Găgăuzia) se realizează de la bugetul acesteia

Termenul de raportare a informației din surse indirecte conform noilor prevederi, pentru notari și alte persoane care desfășoară activitate notarială, va fi actualizat.

În cazul când instituțiile bugetare din subordinea autorității publice centrale nu au prezentat în termenele şi în componenţa aprobată rapoartele privind utilizarea mijloacelor alocate, nu au înlăturat în termenele stabilite încălcările şi neajunsurile depistate, precum şi nu au prezentat alte rapoarte/documente/informaţii solicitate

Intrarea în vigoare la 1 aprilie a Legii nr. 34/2024 privind decontările în numerar a provocat o serie de întrebări atât în rândul mediului de business, cât și a persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de antreprenoriat. În acest sens,

Ministerul Finanţelor este autoritatea publică centrală în domeniul finanţelor publice care asigură gestionarea mijloacelor financiare ale bugetelor componente ale bugetului public naţional (BPN) prin contul unic trezorerial şi prin alte conturi deschise în instituţiile financiare, administrează bugetul de stat şi monitorizează executarea celorlalte bugete componente ale BPN.

Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de astăzi, 1 decembrie, proiectul HG cu privire la aprobarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2024.

Notarii și alte alte persoane care desfășoară activitate notarială vor prezenta informația conform art.226/11 alin. (2) pct.8 din Codul fiscal începând cu perioada de raportare 2024.

Începând cu anul 2024, unele entității sunt obligate să întocmească și să prezinte informația privind prețurile de transfer, precum și dosarul prețului de transfer. În vederea asigurării implementării în practică a prevederilor menționate a fost aprobat, prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 9/2024, Regulamentul privind prețurile de transfer, în care se utilizează un

Ordinul ministrului finanțelor nr. 125 din 22.12.2023 cu privire la modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2024 a fost completat prin Ordinul nr. 7 din 22.01.2024, în vigoare din 25.01.2024. Reieșind din completările respective,

Prin politica fiscală 2025 au fost aprobate mai multe modificări ce vizează taxele locale, inclusiv abrogarea taxei pentru posesorii de câini sau modificarea termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale. În acest context, în ediția din decembrie a revistei monitorul fiscal FISC.md” – nr. 7(91)

Pe parcursul anului fiscal, Compania ,,X” planifică să transmită în locațiune unei persoane fizice un mijloc de transport. Valoarea de bilant a mijlocului de transport este mai mare de 300 mii lei. Plata lunară va constitui 9000 lei. Apare oare obligația Companiei ,,X” de a declara persoana fizica în anul 2024 în raportul privind ,,Informatiile din surse indirecte”?

Deficitul de resurse financiare și incertitudinile create de criza pandemică au determinat diminuarea investițiilor în active imobilizate. În anul 2020, acestea au însumat circa 27,1 mld. lei s-au micșorat cu 2,6% comparativ cu anul 2019. În Raportul Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a RM se spune că cele mai afectate de criză au fost investițiile din sursele proprii ale agenților economici (-6,6%), generând și cel mai mare impact negativ asupra activității investiționale (-3,9 p.p.).   De asemenea, criza pandemică a influențat puternic fluxul investițiilor străine, care s-au diminuat în perioada analizată cu 15,8%. Constrângerile bugetare apărute în situația de criză au limitat cu 1,5% și investițiile din bugetul public național.

Obiectivul general al Programului național de dezvoltare locală „Satul European” pentru anii 2024–2028 (Program), proiectul căruia a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor generali de stat din 12 februarie curent, constă în accelerarea ritmului de echipare a unităților administrativ-teritoriale cu dotările de bază de infrastructură tehnico-edilitară

Reducerea riscurilor și identificarea amenințărilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului prin politicile și activitățile de coordonare la nivel național și internaţional, neadmiterea intrării veniturilor infracționale în sectorul financiar, pedepsirea făptuitorilor și deposedarea de veniturile și bunurile infracționale sunt obiectivele generale ale Strategiei naționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2020–2025 (Strategie).   În Monitorul Oficial din 5 februarie curent a fost publicată Hotărârea Parlamentului nr. 239 din 16 decembrie 2020 pentru aprobarea Strategiei și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia.

Prin politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2025 au fost operate modificări la Codul fiscal aferente noțiunii „locuință de bază” pentru aplicarea corectă a art. 20 lit. y)3, care stabilește că veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai RM şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinţei de bază reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Conform datelor oficiale de la sfârșitul lunii iunie 2021, datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 75,6 mld. lei. În Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova, făcut public de Ministerul Economiei și Infrastructurii se subliniază că datoria internă, care deține ponderea 45,4% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 34,3 mld. lei și a crescut cu 29,2% față de aceeași situație din anul precedent, iar datoria de stat externă, cu o pondere de 54,6% în total, a ajuns la 41,3 mld. lei, majorându-se cu 23,4%.   Experții atrag atenția, că creșterea volumului datoriei de stat este rezultatul atragerii de către Guvern a împrumuturilor interne și externe, necesare pentru acoperirea cheltuielilor bugetare întru contracararea consecințelor pandemiei.