În Parlament este înregistrat un proiect de lege ce are ca scop aducerea în concordanță a prevederilor legislației ce reglementează mediul de afaceri cu prevederile Legii Concurenței. Astfel, autorii propun excluderea din sursele de venit a sumelor obţinute de pe urma acordului (convenţiei) de neangajare în activitatea de concurenţă. Totodată, se solicită includerea în art. 131 din Codul fiscal, ce conține lista instituțiilor care sunt în drept să primească informaţii cu privire la un contribuabil concret de la organele de administrare fiscală, a Consiliului Concurenței, în scopul examinării cazurilor din domeniu, ajutorului de stat și publicității.

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de subvenționare a producătorilor agricoli nr. 276 din 16.12.2016 (Legea nr. 276/2016), subvenția este definită ca sprijin financiar nerambursabil şi neimpozabil acordat din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru susținerea investițiilor efectuate în producția agricolă şi în dezvoltarea infrastructurii rurale și care corespund criteriilor de eligibilitate.

PP ”Monitorul Fiscal FISC.md” amintește contribuabililor că se apropie primul termen de prezentare a Darii de seamă privind calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi evidenta nominală a asiguraţilor în sistemul public de asigurări sociale (Forma CAS18-AN). Anticipând evenimentul, venim cu detalii asupra modului de completare și prezentare a acesteia. Totodată, articolul ce urmează este și răspuns la solicitările persoanelor ce urmează să prezinte noul formular, introdus în anul 2018. Cine este obligat să prezinte această dare de seamă?

În cadrul întreprinderii noastre s-a constatat o situaţie în care, la data de 2 martie 2020, o angajată a prezentat certificatul de concediu medical pentru sarcină şi lăuzie pe o perioadă de 126 de zile. Data de 1 martie 2020 a fost zi de duminică. Cum urmează de declarat în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 situaţia respectivă?

Obligația impozitării venitului obținut de persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător și transmit în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) (în continuare – locațiune) proprietatea imobiliară este stabilită în art. 18 lit.d) din Codul fiscal (CF). Aici menționăm că, în funcție de statutul locatarului, cota impozitului, dar și modul de declarare a impozitului pe venit obținut din locațiune, diferă. Pentru o mai bună înțelegere de către contribuabili a celor expuse în continuare, reiterăm reglementările actelor normative în vigoare.

Un angajat a companiei s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale pentru depunerea documentelor de calculare a pensiei. În procesul de analiză au fost constatate unele neclarități în informația deținută de CNAS în baza raportului IPC18 pentru anul 2018. Întru depășirea situației, companiei i-a fost solicitată verificarea corectitudinii completării dării de seamă și prezentarea informației corectate ce ține de angajat. Compania este conștientă de impactul acestei informații asupra angajatului, dar cum poate fi corectată informația, dacă perioada anului 2018 a fost supusă controlului fiscal în anul curent și o dare de seamă corectată nu poate fi depusă?

Ce sancțiune se va aplica contribuabililor pentru depunerea dării de seamă fiscale cu întârziere în anul 2018?

Obiect al subvenționării la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020 sunt doar dobânzile aferente contractului de credit. Comisioanele și plățile percepute de băncile comerciale pentru examinarea dosarului, de acordare, de deservire a creditului, precum și alte plăți nu vor face parte din obiectul subvenționării. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul ordinului pentru aprobarea regulamentului privind modul de subvenționare a dobânzilor. Amintim că măsura face parte din pachetul acțiunilor de susținere a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și post-epidemie, aprobate prin Legea nr.60 din 23 aprilie 2020.

Situația 1 În perioada anului 2019, întreprinderea X a fost supusă unui control fiscal tematic privind corectitudinea și plenitudinea calculării și declarării obligațiilor fiscale aferente salariilor calculate și altor recompense. În rezultatul controlului fiscal s-a stabilit că, contribuabilul a diminuat suma contribuției de asigurări sociale de stat obligatorie aferente salariilor calculate pentru perioada fiscală luna august 2019 în sumă totală de 6000 lei, inclusiv aferent angajatului P1 în sumă de 1500 lei, P2 – 2000 lei și P3 – 2500 lei.

Ziua de 27 aprilie 2020 se declară zi lucrătoare, iar ziua de 08 iunie 2020 se declară zi de odihnă, a dispus Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova pe data de 13 aprilie (pct.6 din Dispoziția nr. 17). Amintim că, până la declararea stării de urgență în Republica Moldova, ziua de luni, 27 aprilie, era stabilită drept zi liberă (Paștele Blajinilor). Odată cu prelungirea termenului limită de prezentare a Declarațiilor cu privire la impozitul pe venit de pe data de 25 martie 2020 pentru data de 25 aprilie 2020 în contextul situației epidemiologice din țară, dările de seamă respective urmau a fi prezentate pe data de 28 aprilie. Asta deoarece, ținând cont de prevederile Codului fiscal, dacă ultima zi de prezentare a dării de seamă este zi de odihnă (în anul curent data de 25 aprilie este sâmbătă), rapoartele pot fi prezentate în prima zi lucrătoare după ziua liberă.

În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (4) din Codul fiscal, persoanele indicate la alin. (3) din articolul menționat sînt obligate, pînă la 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plăţile, să prezinte beneficiarilor veniturilor (cu excepţia celor ce au obţinut venituri conform art. 901 şi art. 91 alin.(1)) informaţii privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art.33-35, suma deducerilor prevăzute la art. 36 alin. (6) şi (7), precum şi suma impozitului reţinut, în cazul reţinerii.

Din 1 ianuarie 2021, mărimea minimă a capitalului social pentru organizațiile de creditare nebancară (OCN) va constitui 1 mil. lei, ceea ce va contribui la consolidarea stabilităţii financiare a acestora (actualmente indicatorul este de 300 mii lei). Prevederea este inclusă în Legea nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară (Legea nr. 1/2018), modificările fiind publicate în „Monitorul oficial”. Cerințele au fost elaborate de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) în scopul consolidării capacității în domeniul reglementării şi supravegherii activității OCN,

Entitatea noastră este întreprindere individuală înregistrată ca plătitoare de TVA şi numărul mediul anual de angajaţi constituie 2 unităţi. Care dare de seamă pentru venitul obţinut în cadrul întreprinderii individuale pentru anul 2018 trebuie să prezinte întreprinderea noastră? Potrivit prevederilor art.83 alin. (11) şi art. 92 alin. (8) din Codul fiscal (CF), întreprinderea individuală (ÎI) va prezenta darea de seamă pentru venitul obţinut în anul 2018 nu mai târziu de 25 martie 2019, în funcție de numărul de salariați, şi dacă este înregistrată ca plătitoare de TVA:

Termenul de prezentare a dărilor de seamă fiscale şi de achitare a obligaţiilor aferente taxelor locale pentru trimestru I al anului curent se extinde până la 25 iulie 2020 pentru entitățile care şi-au sistat total sau parţial activitatea în conformitate cu deciziile Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică şi/sau cu dispoziţiile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale (CSE) a Republicii Moldova. Această decizie a fost aprobată de CSE prin derogare de la prevederile Codului fiscal și a intrat în vigoare astăzi, 10 aprilie. Amintim că, inițial această măsură de susținere a mediului de afaceri în condițiile situației epidemiologice a fost inclusă în Legea nr.56 adoptată de Guvern prin asumarea răspunderii față de Parlamentul RM, însă, în rezultatul suspendării acțiunii Legii de către Curtea Constituțională, mediul de afaceri

Bugetul de stat pentru anul 2020 se aprobă la venituri în sumă de 44,1 mld. lei, cu 8,6% în creștere față de anul curent, iar la cheltuieli – în sumă de 51,5 mld. lei, fiind mai mari cu circa 11% față de cheltuielile precizate pentru anul 2019. Deficitul se preconizează în sumă de 7,4 mld. lei. În cadrul ședinței de ieri, 27 noiembrie, Guvernul a aprobat proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2020. După cum a anunțat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, proiectul este fundamentat pe o creștere economică de 3,8%, nivelul inflației de 5,7%, o majorare a exportului de 9%, a importului – cu 7,1%, creșterea salariului mediu pe economie cu 8,7%.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Mijloacele financiare primite de beneficiari în urma desemnării procentuale pot fi utilizate într-un termen ce nu depăşeşte două perioade fiscale după cea în care a fost efectuată desemnarea. Sumele neutilizate în această perioadă urmează a fi restituite la buget până la data-limită de depunere a raportului privind modul de utilizare a sumelor primite. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul ordinului cu privire la modificarea și completare Ordinului nr. 188 din 30 decembrie 2014, prin care au fost aprobate Indicațiile metodice privind particularităţile contabilităţii în organizaţiile necomerciale.

Conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor, 4108 tineri și-au realizat visul de a avea propria locuință datorită Programului de stat „Prima Casă”, lansat de Guvern în anul 2018. Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,053 mld. lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 1,026 mld. lei.

Orice persoană, săvârşind o faptă socialmente periculoasă prevăzută de Codul penal (CP), cauzează prejudicii societăţii. Toate relaţiile ocrotite de legea penală şi care sunt încălcate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, în teoria şi practica dreptului penal constituie obiectul infracţiunii. Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la Capitolul X din CP, în care se regăsește și art. 2441 – Evaziunea fiscală a persoanelor fizice, îl constituie relaţiile sociale cu privire la economia națională, bazate pe principiile de desfășurare a activității economice: libertatea activității, exercitarea acesteia în temeiuri legale, concurența loială a subiectelor, buna-credință a subiectelor, interzicerea formelor vădit infracționale ale conduitei subiectelor activității economice.

În perioada 29-31 iulie curent, Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Programului Reforme Structurale în Moldova, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, a desfășurat 3 sesiuni de instruire on-line cu privire la aplicarea Modelului Costului Standard.   La instruiri au participat peste 90 de reprezentanți din cadrul a 30 de autorități publice, printre care ministere și subdiviziuni ale acestora, agenții și servicii de stat, comisii, consilii, inspectorate și alte autorități publice cu impact asupra mediului de afaceri. Pentru a asigura funcționalitatea tehnică a platformei electronice, aceste autorități au fost separate în trei grupuri  de participanți.