În lunile ianuarie-octombrie ale anului curent, livrările pentru care, conform legislaţiei fiscale, este prevăzută restituirea TVA, din bugetul de stat au fost restituite 2082,4 mil. lei, potrivit datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Restituirile sunt mai mari comparativ cu aceeași perioadă din anul 2018, în care la 983 contribuabili au fost restituite 1 974,1 mil. lei. Totodată, în trimestrul III al anului 2017, au fost restituite 541,38 mil. lei. Restituirile TVA sunt reglementate în art.1011, 1013 și 1014 din Codul fiscal.

Firma X oferă în arendă un local. Pe motiv că plata de arenda şi pentru serviciile comunale nu o fost integral achitata lunar, factura fiscală a fost elibarată pentru câteva luni consecutive. Este greşit? Firma Y refuză să primească factura fiscală din diferite motive neintemeiate. Care este procedura în acest caz?

Aspectul restituirii TVA la investiții (cheltuieli) capitale a suferit multiple și radicale schimbări. În cele ce urmează vom analiza consecințele modificărilor legislației aferente restituirii TVA la investiții (cheltuieli) capitale în baza unui exemplu convențional referitor la activitatea de cultivare a nucilor.

Potrivit art.117 alin. (12) din Codul fiscal, în redacția Legii pentru modificarea articolului 117 din Codul fiscal nr.102 din 18 iunie 2020, începînd cu 1 ianuarie 2021, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Prevederile prezentului alineat nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale.

În cazul în care persoana fizică procură mărfuri de la un magazin-depozit cu achitarea în numerar şi/sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, este necesară eliberarea facturii fiscale? (28.15.23) Urmează oare a fi eliberată factura fiscală la prestarea serviciilor în adresa persoanelor fizice cetăţeni (populaţie)?

Libertatea comerțului și activității de întreprinzător, protecția concurenței loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producție este o sarcină importantă a statului, consacrată de Constituția RM . Deși, legislația RM reglementează libertatea stabilirii prețurilor de vânzare, pentru anumite produse de către stat este stabilită o reglementare aparte a prețurilor și tarifelor, reguli speciale de comercializare a acestora. Este vorba de produsele sociale importante, regulile de comercializare a căror le vom expune în cele ce urmează.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificare unor acte legislative nr.171 din 19.12.2019, în vigoare 01.01.2020] Conform art.96 lit.b) din Codul fiscal, se stabilesc cote reduse a TVA în mărime de 10% la serviciile de cazare, indiferent de categoria de confort în hotel, hotel-apartament, motel, vilă turistică, bungalou, pensiune turistică, pensiune agroturistică, camping, sat de vacanţă sau tabără de vacanţă pentru agenţii economici a căror activitate operaţională se constituie exclusiv din activităţi de cazare şi alimentaţie publică, conform secţiunii I a Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei. Astfel, în cazul în care valoarea serviciilor suplimentare prestate de către unitatea de cazare, nu se include în costul serviciilor de cazare, pentru acestea se va aplica cota standard în mărime de 20 % a TVA.

Parteneriatul public-privat (PPP) se bazează pe cooperarea între părți, care își asumă riscurile şi responsabilitățile în scopul sporirii eficienței patrimoniului public în baza unui contract.  În procesul ținerii contabilității în cadrul unui PPP deseori apar situații neclare, iar pentru a o oferi suport și soluții în depășirea acestora, P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” a organizat astăzi, 14 mai 2021, un webinar dedicat particularităților contabilității în cadrul unui parteneriat public-privat. Speaker a fost Lidia Foalea – auditor, economist, care a împărtășit participanților din vasta experiență atât aspectele practice, cât și cele metodologice.

La aprecierea plafonului stabilit pentru înregistrarea obligatorie în calitate de plătitor al TVA se va ţine cont de prevederile art.112 alin.(1) din Codul fiscal.

Entitatea «X», platitor de TVA, în anul 2016 a eliberat factura fiscală unei persoane fizice, aplicând cota TVA 8% în cazul în care trebuia aplicată cota TVA 20%. Greşeala a fost depistata în anul 2018. Care este modul de corectare a facturii fiscale, a declaraţiei TVA 12 şi a declaraţiei VEN 12 pentru perioada 2016? Cum se reflectă corectarile în registrul de evidenţă a livrarilor?

Potrivit prevederilor art. 112 CF

Ministerul Finanțelor a inclus în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 propunerea ce vizează stabilirea în calitate de subiect impozabil cu TVA în Republica Moldova a nerezidenților care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în RM și prestează servicii prin intermediul rețelelor electronice persoanelor fizice rezidente sau livrează mărfuri cu utilizarea unei interfețe electronice ce facilitează vânzarea la distanță a mărfurilor. Conform proiectului, compania nerezidentă care prestează servicii electronice persoanelor fizice rezidente urmează să se înregistreze la Serviciul Fiscal de Stat, cu achitarea și declararea trimestrială a TVA pe livrările de servicii în adresa persoanelor fizice rezidente. Procesul de solicitare a codului fiscal, de prezentare a informației privind TVA va putea fi efectuat la distanță, prin intermediul serviciului electronic E-commerce-VAT office plasat pe pagina oficială a SFS.

Serviciul Fiscal de Stat a desfășurat la data de 15 ianuarie 2021 primul seminar de instruire privind particularitățile politicii fiscale pentru anul 2021 și modificările operate la Codul fiscal. La eveniment au participat peste 80 de contribuabili care sunt deserviți la Direcția Generală Administrare Fiscală Sud (r-nele Basarabeasca, Cimișlia, Comrat, Ceadîr-Lunga, Taraclia, Vulcănești, Cahul, Cantemir, Leova).   Contribuabilii au fost familiarizați cu modificările operate în legislația fiscală la compartimentele: impozitul pe venit, TVA și accize, taxe locale.  

 În conformitate cu art. 5 pct. 38) din Codul fiscal, campanie promoțională este modalitate de promovare a vînzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunţate public şi desfăşurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, cîştiguri, precum şi organizarea de către autorităţi şi instituţii publice a acestor activităţi în alt scop decât cel de promovare a vânzărilor. 

În Monitorul Oficial de astăzi, 23 septembrie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 22.09.2020 cu privire la modificarea unor ordine.    În conformitate cu articolele 7 și 12 ale Articolului I din Legea privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60/2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.108-109 (7437-7438) din 25 aprilie 2020), în redacția Legii pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative nr.176 din 11 septembrie 2020,

Stimați cititori, la 9 septembrie 2019 am lansat campania de abonare pentru anul 2020, iar în actuala ediție (nr.6(54)) venim cu informații ce vă vor demonstra că ați făcut alegerea corectă alegându-ne drept sursă de informare și pentru anul viitor. În ediția din octombrie aveți ocazia să aflați mai multe detalii despre baza juridică a răspunderii materiale a angajaților, în materialul elaborat de Olga Donciu și intitulat ”Правовые основы материальной ответственности работников предприятия”. Articolul este disponibil în rubrica Consultații juridice. Totodată, în această rubrică, vă mai propunem:

Din 1 ianuarie 2020, a intrat în vigoare Legea nr.122/2019 pentru modificarea unor acte legislative prin care au fost operate modificări în Codul fiscal nr.1163/1997, Legea cu privire la tariful vamal nr.1380/1997 și Legea nr.1569/2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice cu referire la trimiterile poștale internaționale în formatul (B2C – de la business la consumator) pentru care a fost stabilită o valoare limită neimpozabilă în mărime de 200 de euro.

Pentru ce serveşte al treilea exemplar al facturii fiscale? In caz dacă întreprinderea are transport şi transportă producţia sa şi în caz ca nu are, este nevoie de pastrat aceste facturi? În ce caz se comandă facturi în 2 exemplare şi facturi în 3 exemplare?

Analizând informația din Sistemul informațional al Serviciul Fiscal de Stat „Contul curent al contribuabilului”, autoritatea fiscală a constatat că, SA „A.”, în procedura planului, înregistra o restanță în sumă de 483937 de lei, iar conform contului curent detaliat restanță față de bugetul public național la clasificația economică 114110 – Taxa pe valoare adăugată constituia 383910,81 de lei. Respectiv, SFS a emis ordinul incaso prin care a dispus încasarea forțată din contul SA ,,A” a sumei de 61389,44 de lei, scadența cărora a survenit în perioada de după deschiderea procedurii de restructurare.

Parlamentul a votat astăzi în lectura a doua proiectul legii ce prevede extinderea termenului de utilizare a facturii fiscale în format electronic (e-Factura) în cadrul achizițiilor publice. Reamintim că art. 117 alin.13 din redacția actuală a Codului fiscal prevede că agenții economici aveau obligația de emitere a facturii fiscale în format electronic pentru livrările impozabile cu TVA în cadrul achizițiilor publice începând cu 1 iulie 2019.