Identificarea  măsurilor suplimentare de subvenționare a locurilor de muncă și încadrare a factorului uman în câmpul muncii în Republica Moldova, precum și susținerea agenților economici, organizațiilor necomerciale în eforturile depuse pentru crearea locurilor de muncă reprezintă necesități caracteristice pieței muncii din țara noastră. Provocările existente pe piața muncii, și anume migrația, îmbătrânirea populației, situația epidemiologică sunt elemente specifice pentru situația actuală, a căror amploare necesită a fi diminuată în limita posibilităților și resurselor financiare disponibile.  

Conform art. 1 din Codul muncii (CM), angajator  este  persoană juridică (unitate) sau persoană fizică care angajează salariaţi în bază de contract individual de muncă încheiat conform prevederilor CM, iar salariat – persoană fizică care prestează o muncă conform unei anumite specialităţi, calificări sau într-o anumită funcţie, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă.   Definiția contractului individual de muncă este oferită în art.45 din CM și reprezintă înţelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii,

În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (4) al Codului fiscal, impozitarea se efectuează în baza Codului fiscal şi a altor acte normative adoptate în conformitate cu acesta, publicate în mod oficial, şi care sînt în vigoare pe perioada stabilită pentru achitarea impozitelor şi taxelor.

Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 101 din Codul fiscal (CF). Prin noțiunea „Activitate profesională în sectorul justiției”, expusă la art. 5 pct. 362) din CF, se subînțelege activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Persoana fizica are o casă pe pământ care este transmisă în chirie pe ore/zile fără contract altei persoane fizice. Este obligat proprietarul să declare în CET15 acest venit? Cu cât se va impozita? În ce boxă trebuie să indice în CET15?

Pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât mărimea salariului mediu pentru perioada respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la condițiile de plată a indemnizației de concediu către salariați.

Datorită utilizării pe scară largă a internetului și a tehnologiilor avansate, un număr din ce în ce mai mare de achiziții se efectuează în format online. Aceasta se întâmplă datorită faptului că este mai convenabil pentru cumpărători să aleagă bunurile de care au nevoie, în fața calculatorului sau telefonului mobil, fără să petreacă timpul vizitând magazinele staționare. Între timp, există o serie de particularități privind vânzarea la distanță a mărfurilor, de care antreprenorii trebuie să țină cont.

Care este perioada fiscală la calcularea impozitului pe avere ? Perioada fiscală, conform art. 2875 din Codul fiscal, este anul calendaristic.

Publicaţia Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea răspunsurilor la întrebările ce ţin de impozitul pe bunurile imobiliare, termenul de achitare cu reducere de 15% al căruia expiră la 30 iunie. Amintim că, deoarece data indicată în acest an este zi de odihnă, data-limită este transferată pentru 1 iulie inclusiv. Când se achită impozitul pe bunurile imobiliare de către întreprinzătorii individuali? Potrivit art. 282 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii la bugetele unităților administrativ-teritoriale unde sunt amplasate obiectele impunerii, în părţi egale, nu mai târziu de 15 august şi 15 octombrie a anului curent. Analogic, în aceiaşi termeni se achită şi impozitul funciar.

Care este termenul-limită în cadrul căruia este posibilă beneficierea de subvenție de către subiecții ce au instituit șomaj tehnic și/sau staționare?   Potrivit art.II alin.(1) p.3) din Legea nr.69/2020  cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative, subvenția se acordă pentru indemnizațiile/salariile aferente șomajului tehnic și/sau staționării în perioada 16 mai – 30 iunie 2020. Conform alin.(4) al aceluiași articol, achitarea subvenției menționate se efectuează în baza cererilor depuse până la 30 noiembrie 2020 inclusiv.

Agentul economic a eliberat factura fiscală cu valoarea impozabilă a livrării impozabile ce depăşeşte suma de 100 000 lei la data de 30.05.2019. În iulie 2019, faptul neînregistrării facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale a fost depistat de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS). În motivare, agentul economic menționează că a fost în imposibilitate să înregistreze factura fiscală în Registru, din motiv că la data de 05.05.2019 de către persoane necunoscute a fost sustras calculatorul din biroul contabilității întreprinderii, pe acest fapt fiind inițiată o cauză penală la 19.05.2019. Este pasibilă aplicarea amenzii prevăzută la art.260 alin.(41) din Codul fiscal (CF) în cazul descris?

În conformitate cu prevederile art.102 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea TVA la serviciile importate, procurate de către subiecții impozabili pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător, pentru sumele TVA achitate sau care urmează a fi achitate la buget, pentru serviciile menționate, în conformitate cu art.115 din Codul menționat.   

În cadrul procesului de insolvabilitate, obligațiile fiscale se divizează în obligații istorice și obligații curente. Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (în continuare – Legea nr.149), scopul acesteia este instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului şi prin distribuirea produsului finit, iar art. 2 definește noțiunile de obligaţie fiscală și obligaţii de plată curente.

Persoanele care desfăşoară comerţ cu ridicata apar ca subiecţi ai impunerii cu taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii şi dispun de obiecte impozabile: de unități de comerţ cu amănuntul, cu ridicata, de alimentaţie publică şi/sau de prestări servicii (art. 288 alin. 4), art. 290 lit. e) Codul fiscal).

 Unul din cele mai importante sectoare ale sistemului contabil naţional reprezintă contabilitatea de gestiune, care este un „sistem de colectare, prelucrare, pregătire şi transmitere a informaţiei contabile pentru planificarea, calcularea costurilor, verificarea şi analiza executării bugetelor, în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale”1. Acest important sistem foloseşte metode şi procedee proprii, are trăsături distinctive şi formează un cerc vast de indicatori, care, la rândul său, influenţează nemijlocit conţinutul şi scopurile contabilităţii financiare. Importanţa acesteia rezultă din tipul de conexiune care prevede realizarea legăturilor reciproce cu ajutorul conturilor de control (adică a

Salariul mediu se garantează salariaţilor în cazurile prevăzute de legislaţie, de contractele colective şi/sau cele individuale de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi normele juridice cu privire la garanțiile privind menținerea salariului mediu pentru salariaţi. Angajatorul este obligat să le ofere salariaţilor condiții de muncă prevăzute de contractul individual de muncă (CIM), iar salariații au dreptul la apărare,

În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (3) din Codul fiscal, agenţii economici menţionaţi la alin.(1), pot alege regimul de impozitare prevăzut de capitolul respectiv sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia:   a)conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere sau din livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere şi impozabile cu T.V.A. în sumă de până la 1,2 milioane de lei, cu condiţia că livrările scutite de T.V.A. fără drept de deducere depăşesc 50% din totalul livrărilor;

1. (7.1.5) Cum se achită taxele pentru resursele naturale? 2. (40.2.17) Care este termenul de declarare şi achitare pentru taxele locale pentru primul trimestru al anului 2020? 3. (40.2.16) În ce termen poate fi contestată decizia emisă de către SFS?

În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 14) din Codul fiscal, organizație necomercială este persoana juridică a cărei activitate nu are drept scop obținerea venitului şi care nu folosește vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizației, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare. Art.52 din Codul fiscal specifică organizațiile necomerciale ce beneficiază de regimul fiscal facilitar la impozitul pe venit, și anume:

Istoria impozitării în Republica Moldova a cunoscut ca noțiune creșterea și pierderea de capital începând cu intrarea în vigoare a Titlului II al Codului fiscal (CF), în vigoare la 1 ianuarie 1998. Până la intrarea în vigoare, la 24 aprilie 1997, a prevederilor CF, impozitarea a fost reglementată de prevederile Legii nr. 1214 din 02.12.1992 Privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, Legii nr. 1218 din 03.12.1992 Privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice și Legii nr. 662 din 23.11.1995 privind declararea veniturilor de către persoanele fizice. Odată cu operarea ultimelor modificări în legislația fiscală la capitolul Creșterea și pierderea de capital, au apărut discuții pe aspectele aplicării acestor prevederi începând cu 2020.