Informația succintă ce ține de situaţia social-economică în mun. Chişinău pentru primele trei luni ale anului curent a fost recent publicată de Biroul Național de Statistică. Unele aspecte ce țin de evoluția economică sunt prezentate în continuare.   Potrivit documentului, în capitală cifra de afaceri în industrie a sporit cu 6,8% comparativ cu lunile ianuarie-martie din anul precedent. Volumul producției industriale a fost în creștere cu 5,8% datorită producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, acestea majorându-se cu 28,4%. În aceeași perioadă au fost raportate descreșteri în industria extractivă (cu 15,2%) și în industria prelucrătoare (cu 1,5%).

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. În SNC “Cheltuieli” a fost inclus pct.311 care prevede că în componenţa cheltuielilor financiare se evidenţiază separat cheltuielile aferente ajustărilor de valoare nefavorabile privind investiţiile financiare pe termen lung şi curente care apar în cazul:

Pentru realizarea măsurilor sociale incluse în proiectul de lege pentru modificarea Codului muncii al RM nr.154/2003 autorii proiectului preconizează, doar pentru ultimul trimestru al anului 2021, cheltuieli în valoare de 285 mil. lei. Amintim că proiectul de lege a obținut avizul pozitiv al Guvernului în cadrul ședinței din 30 septembrie, iar în ziua imediat următoare a fost aprobat în prima lectură de Legislativ cu votul a 56 de deputați.   Astfel, Codul muncii poate fi completat cu prevederea ce va permite angajatorilor să stabilească pentru cel puțin 25% din numărul total al angajaților un program de activitate redusă, cu achitarea salariului pentru timpul efectiv lucrat, iar statul ar putea plăti salariaților, parțial, diferența de salariu.

În baza analizei riscurilor de neconformare fiscală, comerțul cu amănuntul, cu ridicata, dar și cel electronic; serviciile de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; serviciile imobiliare; industria extractivă; fabricarea mobilei; activitatea de transport, întreținerea și repararea autovehiculelor, precum și agricultura rămân genurile de activitate monitorizate de autoritatea fiscală în scopul majorării nivelului de conformare a contribuabililor la declararea şi plata obligațiilor fiscale.   Rezultatele monitorizării contribuabililor prin prisma Programului de conformare a contribuabililor pentru trimestrul III al anului 2021 este publicat de Serviciul Fiscal de Stat.

În conformitate cu art. 31 alin. (1) lit. c) din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007, activitatea întreprinzătorului individual încetează în cazul decesului confirmat prin hotărîre judecătorească sau prin certificat de deces eliberat de organul de stare civilă competent.

Întreprinderea X este înregistrată pe parcursul anului 2020 și a ales regimul de impozitare conform capitolului 71 al Titlului II din CF (la cota de 4%). Entitatea nu este plătitoare de TVA. Ținând cont de faptul că la sfârșitul anului 2020 întreprinderea obtine venit, dar nu este plătitor de TVA, are dreptul aceasta sa aplice în continuare regimul fiscal al agentilor economici subiecti ai sectorului ÎMM (cu prezentarea Declarației cu privire la impozitul pe venitul agentilor economici subiecti ai sectorului intreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20) sau poate să aplice regimul general de impozitare (cota de 12%, cu prezentarea Declarației cu privire la impozitul pentru agentii economici (forma VEN12)?

Pentru anul 2020 (conform Anexei 8D din Declarația privind impozitul pe venit (forma VEN12) întreprinderea „M” SRL, plătitor al TVA, a reflectat impozit pe venit spre achitare către fiecare termen a câte 30000 lei.  În luna august 2020, întreprinderea a achitat în prealabil (avans) dividendele pentru anul 2020 în sumă de 200000 lei și impozit în sumă de 24000 lei. Către 25 septembrie 2020 ce sumă a impozitului pe venit în rate urmează să achite întreprinderea „M”: 30000 lei sau se trece în cont suma impozitului pe venit achitat în urma achitării impozitului pe venit în rate?

1. (37.33) Se efectuează recalculul impozitului pe venit al angajatului, prin excluderea sumei scutirilor de care a beneficiat acesta pe parcursul perioadei fiscale, în cazul în care acesta pe parcursul perioadei fiscale se angajează prin cumul în cadrul unei întreprinderi-rezident al parcului pentru tehnologii informaționale?

O bază de date națională de determinare a valorii în vamă este un instrument de evaluare a riscurilor, care poate fi utilizat de autoritatea vamală, împreună cu alte instrumente de risc, pentru a evalua riscul potențial în ceea ce privește adevărul sau exactitatea valorii în vamă declarate pentru mărfurile importate. Informațiile din baza de date trebuie să fie date recente care reflectă valoarea în vamă și alte informații pertinente pentru mărfurile importate anterior. Acordul privind punerea în aplicare a articolului VII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (în continuare - GATT

O entitate efectuează importul produselor de panificație. Ce cotă TVA va achita aceasta la import și, ulterior, la livrarea pe teritoriul RM, dacă produsele de panificație sunt stabilite la art. 96 lit. b) prima liniuţă din Codul fiscal?   Art. 96 lit. b) prima liniuţă din CF stabileşte cota redusă a TVA în mărime de 8 %  la pâinea şi produsele de panificaţie (190120000, 190540, 190590300, 190590600, 190590900), la laptele şi produsele lactate (0401, 0402, 0403, 0405, 040610300 şi 040610500 – cu un conţinut de grăsimi de maximum 40% din greutate), livrate pe teritoriul RM, cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sunt scutite de TVA în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2).

Întreprinderea a înstrăinat un mijloc fix la valoare mai mică decât valoarea contabilă a acestuia. În ce boxă a Declarației privind TVA urmează a fi reflectată suma TVA calculată suplimentar, ținând cont de prevederile art.97 alin.(5) CF?  

În conformitate cu art. 177 din Codul fiscal, în cazul admiterii restanței, obligația fiscală poate fi stinsă prin executare silită, care se efectuează în modul stabilit de Capitolul 9 al Titlului V din Codul fiscal (CF). În acest sens, art. 1324 alin. (8) și art. 195 alin. (1) din CF stabilesc că atribuția și prerogativa executării silite a restanțelor aparține Serviciului Fiscal de Stat (în continuare - SFS), care este abilitat cu această funcție și în cazul altor plăți restante față de bugetul public național potrivit legii (ex. contribuțiile obligatorii în Fondul Viei și Vinului, conform art. 323 alin. (10) și (11) din Legea viei și vinului nr. 57/2006; creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, în temeiul art. 175 alin. (2) din Codul administrativ).

În primul trimestru al anului 2019, Serviciul Fiscal de Stat a eliberat 2 877 234 formularele tipizate de documente primare la 7140 de agenți economici, suma totală achitată pentru acestea fiind de 3,5 mil. lei, potrivit datelor statistice oferite de SFS. Din numărul total de formulare eliberate, 1 708 806 sunt formulare de facturi fiscale, fiind deserviți 5456 de agenți economici. Suma totală a acestora este de 3,1 mil. lei. Comparativ cu aceiași perioadă din anul precedent, numărul formularelor a scăzut, ceea ce demonstrează utilizarea tot mai frecventă de către întreprinderi a e-Facturii.

Procedura de nimicire a documentelor contabile, după cum se cunoaște, este prevăzută în Ordinul nr. 57 din 27.07.2016 al Serviciului de Stat de Arhivă (Ordinul nr. 57/2016), prin care a fost aprobat Indicatorul documentelor-tip și al termenelor de păstrare pentru organele administrației publice, pentru instituțiile, organizațiile și întreprinderile Republicii Moldova (în continuare – Indicatorul documentelor-tip). Prezentul Indicator al documentelor-tip stă la baza stabilirii termenelor de păstrare și pentru nimicirea documentelor organelor administrației publice, pentru organizațiile și întreprinderile din Moldova,inclusiv, organizațiilor obștești.

Autoritățile publice și prestatorii de servicii publice ar putea beneficia de o soluție software modernă, care urmează a fi utilizată în calitate de mecanism unic de livrare fizică a rezultatelor prestării serviciilor publice către persoane fizice și juridice. Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 25 august curent, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Conceptului serviciului guvernamental de livrare (MDelivery).

Art.4 alin.(18) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal nr. 1417-XIII din 17.12.1997 prevede că, se scutesc de TVA fără drept de deducere materia primă, materialele, articolele de completare şi accesoriile necesare procesului propriu de producţie, importate de către organizaţiile şi întreprinderile societăţilor nevăzătorilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor, de asemenea se scutesc organizaţiile şi întreprinderile menţionate de la vărsarea la buget a sumei TVA pentru mărfurile produse şi serviciile prestate, conform listei organizaţiilor şi întreprinderilor respective, aprobată de Guvern

În primele patru luni ale anului curent, întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 4,6 mil. tone de mărfuri, cu 0,7% mai puțin decât în perioada similară din anul 2020, comunică Biroul Național de Statistică. Cel mai utilizat mijloc de transport rămâne cel rutier, care deține 82,5% în structura mărfurilor transportate în perioada menționată sau 3,8 mil. tone de mărfuri, fiind cu 9,3% mai mult față de perioada similară din anul precedent.   Ponderi considerabile în volumul total de mărfuri transportate cu transportul rutier revin întreprinderilor din mun. Chişinău – 50,8%. În regiunea de dezvoltare Centru cu acest tip de transport au fost transportate 29,1% de mărfuri, în regiunea de dezvoltare Nord – 12,6%,

Studiu de caz: La o parcare activează patru paznici, cu un program de activitate de 12 ore de muncă, după care li se oferă 24 ore de odihnă. Unul dintre paznici a demisionat și administratorul întreprinderii a propus ca obligațiile acestuia să fie exercitate de 3 paznici care contină să activeze. Care sunt aspectele legale ale cumulării funcției?   Conform art. 100 din Codul muncii, durata zilnică normală a timpului de muncă constituie 8 ore. Totodată, durata zilnică maximă a timpului de muncă nu poate depăşi 10 ore în limitele duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână.

Contabilitatea de gestiune asigură utilizatorii interni cu informație veridică, relevantă și oportună despre costurile, cheltuielile, veniturile, procesele de normare, planificare, control și analiză a activității economice atât a entității în ansamblu, cât și a unităților structurale ale acesteia. În acest aspect, totalitatea elementelor contabile se delimitează prin unitățile structurale (subdiviziuni) potrivit cărora sunt localizate costurile, cheltuielile și veniturile. Prin reunirea elementelor contabile menționate se obține localizarea costurilor.

Conform art. 95 alin.(1) lit.e) din Codul fiscal, procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012 constituie obiect impozabil cu TVA. Totodată menționăm, că conform art. 182 din Legea insolvabilității nr.149/2012, restructurarea este o procedură de insolvabilitate ce se aplică debitorului în vederea achitării datoriilor lui, care prevede întocmirea, aprobarea, implementarea şi respectarea unui plan al procedurii de restructurare.