Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Comunitatea de afaceri locală şi internaţională explorează, în perioada 19-20 noiembrie curent, noile tendinţe economice globale, relațiile comerciale și investiționale în noua realitate, precum și potenţialul investiţional al Republicii Moldova, în cadrul celei de-a VII-a ediţii a forumului Moldova Business Week, desfășurat în acest an în format online.   La eveniment participă circa 1000 de reprezentanți ai asociațiilor de business, fondurilor investiționale, camerelor de comerț, investitori străini, oameni de afaceri, iar în calitate de speakeri vor fi reprezentanți guvernamentali și ai mediului de afaceri național.

La 25 septembrie 2020 a intrat în vigoare Metodologia de elaborare a standardelor ocupaționale, în Monitorul Oficial fiind publicată Hotărârea Guvernului nr. 678 din 10 septembrie 2020 privind aprobarea Metodologiei.   Potrivit documentului, standardele ocupaționale pot fi elaborate de către comitetele sectoriale pentru formare profesională și de entitățile publice și private, cum ar fi: asociațiile profesionale, patronatele, sindicatele, asociațiile obștești, agenții economici, organizațiile din domeniul cercetării și inovării și instituțiile de învățământ profesional tehnic și superior etc.

Curtea de Conturi a publicat Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2020. Potrivit documentului, cu anumite excepții acesta oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare aplicabile.   Astfel, veniturile BASS provenite din contribuțiile de asigurări sociale încasate în anul 2020 au fost înregistrate şi raportate regulamentar, în timp ce normele de raportare a veniturilor nu oferă utilizatorilor o imagine de ansamblu asupra calculării, achitării, creanțelor și datoriilor pe indicatori separați.

Membrii Clubului antreprenorilor onești s-au întrunit în cadrul celei de-a doua sesiuni de instruire pe subiectul conformării financiar-contabile. La eveniment au participat și reprezentanți din cadrul Ministerului Finanțelor și Serviciului Vamal.   Sesiunea a fost deschisă de către Dorel Noroc, secretar de stat al Ministerului Finanțelor, care a menționat că onestitatea este o valoare socială foarte importantă, dar este și elementul esențial al succesului economic. „Antreprenorii trebuie să fie corecți față de client, față de angajați, față de stat și față de mediul înconjurător, asta înseamnă onestitate, spre care trebuie să tindă toți antreprenorii. Este frumos și îmbucurător atunci când vezi și auzi despre antreprenori care activează corect și responsabil față de cei din jur”, a adăugat speakerul.

În cadrul ședinței din 12 decembrie curent, Executivul a aprobat condițiile de salarizare ale personalului din instituţiile de învăţământ care funcționează în regim de autogestiune financiar-economică. Acestea vor fi aplicate începând cu luna decembrie curent. Mecanismul a fost stabilit în conformitate cu sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, reieșind din faptul finanțării acestora din bugetul de stat prin Planul (Comanda de stat) de pregătire a cadrelor de specialitate. Aplicarea aceluiași mecanism de salarizare este necesară pentru a evita crearea discrepanțelor de salarizare în sistemul public de instituții.

Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 101 din Codul fiscal (CF). Prin noțiunea „Activitate profesională în sectorul justiției”, expusă la art. 5 pct. 362) din CF, se subînțelege activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Procesul elaborării standardelor ocupaționale va fi efectuat în câteva etape: elaborarea și verificarea profilului ocupațional, elaborarea standardului ocupațional, evaluarea și validarea și aprobarea acestuia. Autoritățile propun spre consultare proiectul  hotărârii de Guvern privind aprobarea Metodologiei de elaborare a standardelor ocupaționale.   Standardele ocupaționale contribuie la formarea profesională a resurselor umane și se elaborează în raport cu cerințele pieței muncii, tendințele dezvoltării socio-economice a statului pe termen mediu și lung, experiența implementată în sectoarele/activitățile economiei naționale, tehnologiile, materiile prime și utilajele aplicate.

După cum este stabilit, la completarea Dării de seamă IPC21 în Tabelul nr. 2 în rubrica nr. 8 de către angajator se declară codul funcției în conformitate cu Clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova (CORM). Este obligatoriu pentru completare acest câmp? Care este codul funcției ce trebuie declarat în cazul persoanelor fizice care sunt contractate pentru îndeplinirea unui anumit volum de lucru sau servicii  fără indicarea profesiei în contract?   Reieșind din prevederile Instrucțiunii cu privire la modul de completare a Dării de seamă IPC21, aprobată prin Ordinul Ministerului

În „Monitorul oficial” din 12 august 2022 a fost publicat ordinul Ministerului Finanţelor nr. 86 din 10.08.2022 (în continuare - OMF nr. 86/2022) cu privire la modificarea Ordinului Ministerului Finanţelor nr. 94 din 30.07.2020 (în continuare – OMF nr. 94/2020), prin care a fost aprobat formularul tipizat al Dării de seamă IPC21.

Întreprinderea „X” SRL, care este subiect al ÎMM (se impozitează conform cap. 71 din titlul II al CF), a vândut o parte (30% cu 30 000 lei) din cota-parte deținută în capitalul social al întreprinderii „Z” în decembrie 2019 și o parte (15% cu 15 000 lei) în ianuarie 2020 persoanei fizice „Y”, însă achitarea va fi efectuată conform condițiilor contractuale către 30 iunie 2020. În acest context, cum se va impozita venitul dat la întreprinderea „X”?

Prin derogare de la prevederile art. 88 din Legea nr. 1134/1997 privind societățile de acțiuni și art. 32 din Legea nr. 260/2017 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a RM (CC), Curtea de conturi va efectua auditul conformității cheltuielilor și investițiilor capitale la societățile comerciale din domeniul gazelor naturale, prevede proiectul de lege cu privire la efectuarea auditului public extern în domeniul gazelor naturale înregistrat în Parlament de un grup de deputați în calitate de inițiativă legislativă.   Potrivit documentului, auditul, în condițiile aprobării în redacția propusă, se va desfășura la societățile pe acțiuni, la entitățile de drept public, precum și la alte persoane juridice afiliate acestora în partea ce ține de domeniul gazelor

În anul 2019, câștigul salarial mediu lunar nominal brut din economia națională a constituit 7356,1 lei. În valoare nominală, acesta este în creștere față de anul 2018 cu 14,1%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Totodată, în trimestrul IV al anului 2019 câștigul salarial mediu lunar a fost de 7813,1 lei, înregistrând o majorare cu 11,8% față de trimestrul IV 2018. În această perioadă, în sectorul bugetar câștigul salarial mediu lunar a constituit 6564,1 lei, cu 7,7% mai mult decât în trimestrul IV din anul 2018, iar în sectorul real al economiei – 8287,0 lei, în creștere 12,9% față cel înregistrat cu un an mai devreme.

Capitolul I Capitolul I partea a II Potrivit art. 24 din CF se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Situație de caz: Este în drept cabinetul avocatului de a angaja persoana prin contract individual de muncă, pentru acordarea ajutorului avocatului în procesul de exercitare a activității profesionale si care cheltueli pot fi deduse în scopuri fiscale de către biroul individual al  avocatului?Conform articolului 29 și art. 30 din Legea nr.1260 din 19-07-2002 cu privire la avocatură (în continuare – Lege), profesia de avocat se exercită, la discreţia fiecărui avocat, în una din următoarele forme:a) cabinet al avocatului;b) birou asociat de avocaţi.

Pe parcursul ultimului an mai mulți cetățeni ucraineni au obținut statut de rezident al RM. În acest context vom examina situațiile de fapt și consecințele fiscale, care apar urmare a obținerii statutului de rezident de către persoanele fizice din statul vecin. Este de remarcat faptul că obținerea statutului de rezident, nu implică careva înregistrări la organele de resort.

Deși legislația în vigoare în diferite perioade explicit oferă răspunsul la întrebarea pot sau nu fi operate corectări în documentele primare cu regim special, contabilii continuă să discute subiectul, oferindu-și recomandări contradictorii. Astăzi venim cu precizarea prevederilor ce sunt aplicate din data punerii în aplicare a Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017 — 1 ianuarie 2019.

Pe agenda Parlamentului este inclusă inițiativa legislativă privind compensarea cheltuielilor pentru consumul gazelor naturale/energiei termice în perioada rece a anului (1 noiembrie 2021 – 31 decembrie 2021; 1 ianuarie 2022 – 31 martie 2022) ce are ca scop susţinerea consumatorilor casnici prin compensarea diferenței în urma majorării tarifelor.   Documentul stabilește mecanismul de compensare a diferenței în urma majorării tarifelor pentru consumul de gaze naturale. Conform proiectului, compensarea diferenței pentru fiecare consumator casnic va constitui:  

Dăm start campaniei de abonare 2022! Fii alături de echipa P.P. „Monitorul Fiscal FISC.md”!   Prioritatea noastră de bază este oferirea rapidă a suportului informațional veridic, din prima sursă și mereu actualizat. Fii în pas cu toate modificările operate în legislația fiscală, precum și cu noutățile din domenii conexe: jurisprudență, contabilitate, audit, economie, finanțe, achiziții publice, sectorul IT etc.

În anul 2021 producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi cele ale populaţiei), conform estimărilor preliminare ale Biroului Național de Statistică (BNS), a crescut cu circa 49,9% (în prețuri comparabile) faţă de anul 2020, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză față de anul 2019 cu 27,2%.   Majorarea producţiei globale agricole a fost determinată de creșterea producţiei vegetale cu 75,5%, ponderea căreia în anul 2021 a constituit 81% (în anul 2020 – 69%) din totalul producţiei agricole, celei animaliere revenind 19% (în anul 2020 – 31%).