Cererea Republicii Moldova privind programul de reforme economice post Covid-19 a fost aprobată luni, 20 decembrie, de Consiliul de directori executivi ai Fondului Monetar Internațional (FMI). Programul va fi finanțat în baza Mecanismului extins de creditare (ECF) și Mecanismului de finanțare extinsă (EFF), comunică Ministerul Finanțelor.    În baza deciziei, FMI urmează să deburseze Republicii Moldova aproximativ $84,4 mil. Plățile totale preconizate în cadrul mecanismelor ECF și EFF pe o perioadă de 40 de luni se va ridica la aproximativ $590,6 mil. În perioada următoare, Guvernul va trebui să implementeze politici capabile să atenueze impactul pandemiei și să impulsioneze dezvoltarea economică.

Până la începutul lunii mai 2022 Serviciul Vamal își propune să aprobe procedura de declarare electronică a mărfurilor pentru regimurile vamale cu impact economic și destinațiile vamale zonă liberă, magazin „duty free”, reexport, reimport, distrugerea și abandon în folosul statului.  În acest sens a fost elaborat proiectul ordinului directorului Serviciului Vamal ,,Cu privire la procedura declarării electronică a mărfurilor în regimurile vamale cu impact economic, în destinațiile vamale zonă liberă, magazin ”duty free”, reexport, reimport, distrugere și abandon în folosul statului”.   Procedura stabilită în acest proiect de ordin, va permite continuarea modernizării procedurilor vamale prin ajustarea acestora

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, Impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:  a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

Hotărârea Guvernului nr. 496/2025 cu privire la modificarea unor hotărîri ale Guvernului (ce vizează aspecte fiscale și vamale) are drept scop actualizarea și armonizarea cadrului normativ secundar în vigoare cu prevederile legislației primare, precum și adaptarea acestuia la realitățile administrative și fiscale actuale.

În conformitate cu prevederile Codului fiscal, subiecţi ai estimării prin metode indirecte sunt persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care depăşesc riscul minim acceptat, stabilit la art.226/13 alin.(11) din CF. Persoanele fizice proprietari ai bunurilor imobiliare, a căror construcţie a început până la 1 ianuarie 2012, iar înregistrarea la organul cadastral teritorial s-a efectuat după această dată, nu vor fi consideraţi subiecţi ai estimării numai referitor la bunurile imobiliare menţionate.

Comisia Europeană va oferi țării noastre peste 12 mil. euro în scopul susținerii potențialului de creștere al Republicii Moldova și fortificării capacităților în domeniul guvernanţei economice. Astăzi, 25 iulie, la Guvern a fost aprobată inițierea negocierilor asupra Acordului de finanțare dintre Executivul Republicii Moldova și Comisia Europeană cu privire la consolidarea potențialului de creștere al Moldovei printr-un mediu economic transparent, eficient, competitiv și rezistent.

Casa Națională de Asigurări Sociale a prezentat raportul operativ privind executarea BASS în 10 luni ale anului curent. Astfel, în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de18377,6 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (21869,9 mil. lei) la nivel de 84,0%. Conform informației, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 11122,6 mil. lei sau 81,9% comparativ cu suma anuală precizată de 13583,6 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2018, suma contribuţiilor acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 367,4 mil. lei sau cu 3,4%.

Conform Raportului operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, în 9 luni ale anului 2019 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 16760,4 mil. lei, ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (21869,9 mil. lei) la nivel de 76,6%.

În anul 2018 câştigul salarial nominal mediu brut din economia națională a constituit 6446,4 lei și s-a mărit față de anul 2017 în valoare nominală cu 13,2%, iar în termeni reali – cu 9,9%, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre, ediția 2019”, publicat de Biroul Național de Statistică. Astfel, în anul 2018 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie per persoană pe lună 2383,1 lei, fiind în creştere cu 6,2% faţă de anul precedent. În funcţie de mediul de reşedinţă, veniturile în mediul urban au fost cu 773,1 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu cele din mediul rural. În structura veniturilor disponibile predominante sunt veniturile băneşti, cu o pondere de 91,3% față de 8,7% pentru veniturile în natură.

Din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL) vor fi finanțate programele și proiectele incluse în Documentul Unic de Program, valoarea FNDRL fiind aprobată anual prin legea bugetului de stat. Guvernul a aprobat cadrul normativ ce se referă la activitatea Fondului:   Regulamentul privind gestionarea mijloacelor financiare alocate din FNDRL; Regulamentul privind organizarea concursurilor pentru identificarea, evaluarea și aprobarea programelor și proiectelor de dezvoltare regională propuse spre finanțare din FNDRL; Regulamentul privind organizarea concursurilor pentru identificarea, evaluarea și aprobarea programelor și proiectelor

Inițiativa legislativă înregistrată în Parlament de un grup de deputați presupune completarea Codului muncii (CM) cu noțiunea „formule flexibile de muncă” prin care se subînțeleg programe de muncă care le oferă posibilitatea salariaților să-și adapteze programul de lucru, inclusiv prin utilizarea muncii la distanță, a regimului flexibil de muncă, timpului de muncă parțial sau a săptămânii de lucru comprimată.   În condițiile aprobării proiectului în redacția propusă, formulele flexibile de muncă se vor institui prin acordul dintre salariat şi angajator, la solicitarea salariatului sau a angajatorului, atât la momentul angajării, cât și după încheierea contractului individual de muncă. Acestea se vor referi  la flexibilitate:

Starea de urgență pe teritoriul administrativ al mun. Chișinău se menține până la 15 martie 2022, cu respectarea măsurilor obligatorii de respectare a regulilor de sănătate publică stabilite anterior: purtarea măștilor în spațiile închise, evitarea aglomerațiilor, păstrarea distanței fizice de minim un metru etc.   Astăzi, 13 ianuarie 2022, Comisia Extraordinară de Sănătate publică a mun. Chișinău a adoptat Hotărârea nr.50, ținând cont de prognozele creșterii cazurilor de contaminare cu Covid19 până la 1000 per zi, dintre care circa 200 de persoane ar necesita  internare în spitale.   În funcție de necesitate, măsurile de sănătate publică ar putea fi revizuite, se spune în Hotărâre.

În practica entităților, în majoritatea cazurilor, valoarea reziduală este nesemnificativă, datorită tendinței entităților de a utiliza imobilizările de-a lungul întregii durate de utilizare.   Totuși, există situații în care imobilizările corporale, de exemplu, pot avea valori reziduale semnificative atunci când entitatea decide, din anumite motive, să nu continue utilizarea acestora de-a lungul întregii durate de viață economică și ia măsuri pentru valorificarea acestora.

În ședința plenară din 15 decembrie 2023, Parlamentul a votat în lectura a doua Legea nr. 390/2023 pentru modificarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015). Astfel, modificările publicate în Monitorul Oficial din 30 decembrie 2023, au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2024 și au drept scop

 Persoana fizică a obținut în anul 1999 un garaj în baza listei de privatizare eliberate de Cooperativa de construcție a garajelor „X”. Pe parcursul anilor garajul a fost renovat, iar în anul 2021 acest bun a fost înstrăinat în baza unui contract de vânzare-cumpărare. Cum urmează a fi determinată baza valorică în cazul dat?  Prevederile cap. 5 „Creșterea și pierderea de capital” al Titlului II din CF se aplică contribuabililor persoane fizice rezidenţi și nerezidenţi ai RM care nu practică activitate de întreprinzător și care vând, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital.

Serviciul Fiscal de Stat a menționat 33 de agenți economici de pe întreg teritoriul țării, aceștia fiind remarcați pentru aportul lor în promovarea civismului fiscal și conformare fiscală pentru anul 2019. Directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, le-a înmânat contribuabililor cărora li s-a atribuit titlul de „Contribuabil onest” diplome de mențiune și plexiglasuri. Evenimentul a avut loc astăzi, 9 octombrie, în sala de ședințe a Serviciului Fiscal de Stat, unde au fost invitați reprezentanți ai agenților economici. Certificate de credibilitate au fost atribuite agenților economici care pe parcursul activității cumulativ au întrunit următorii indicatori:

Prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care

Codul muncii ar putea fi completat cu prevederi ce vor reglementa posibilitatea angajatorilor de a deschide creșe pentru copiii salariaților, în vederea asigurării reconcilierii vieții profesionale cu cea de familie, cu oferirea salariaților săi servicilor de îngrijire a copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani.    Proiectul de lege prin care se propune completarea cadrului normativ național în vederea legiferării dreptului angajatorilor de a oferi salariaților servicii alternative de îngrijire a copiilor cu vârstă mică a fost susținut de membrii Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie pentru a fi prezentat în plen în prima lectura.

În ianuarie-iunie 2018 importurile de mărfuri în Republica Moldova au constituit $2735,2 mil., volum superior celui înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2017 cu 25,4%. Potrivit Biroului Național de Statistică, majoritatea importurilor de mărfuri au fost realizate cu mijloacele de transport rutier (83,4% din total importuri), fiind urmate de transportul feroviar (5,2%), instalațiile fixe de transport (5,2%), maritim (2,7%) și aerian (2,6%).

Republica Moldova a realizat încontinuu, începând cu semnarea la 28 noiembrie 1994 a Acordului de Cooperare şi Parteneriat (APC) cu Uniunea Europeană (în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă iniţială de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii tacite), eforturi de a se încadra organic