Întreprinderea, în baza contractului de consignație, comercializează mărfurile confiscate de către autoritățile abilitate cu astfel de funcții. Recompensa întreprinderii constituie comisionul. Ținând cont de faptul că în raport cu relațiile de consignație se aplică noțiuni similare relațiilor realizate în cadrul contractului de comision, urmează oare a se lua în calcul, la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor TVA, valoarea mărfurilor comercializate? Care este specificul aprecierii pragului de înregistrare TVA în cazul comercializării altor categorii de mărfuri realizate în cadrul contractului de consignație?

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil). Contractul de locațiune a unui bun imobil sau mobil dintre persoanele juridice şi persoanele fizice

Conform art.94 lit. f) din Codul fiscal, subiecți impozabili cu TVA sunt persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională conform legislaţiei, şi procură pe teritoriul Republicii Moldova proprietatea gajată, proprietatea ipotecată, proprietatea sechestrată de la întreprinderile înregistrate în calitate de plătitori de TVA.      [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 171 din 19.12.2019, în vigoare de la data 01.01.2021.]

La  8 octombrie 2021 a intrat în vigoare Ordinul  Ministerului Finanțelor nr.119 din 30 septembrie 2021 cu privire la modificarea unor ordine ale Ministerului Finanțelor,  prin  care sunt operate modificări în Ordinul nr. 95/2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IALS21) „Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților, precum și plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul și impozitului pe venit reținut din aceste plăți” și Modul de completare a acesteia (în continuare – Ordinul nr.95/2020).   Modificările au fost efectuate în vederea executării Legii nr. 248/2020

Volumul investițiilor în active imobilizate, conform datelor precizate ale Biroului Național de Statistică (BNS), a constituit în anul trecut 30,1 mld. lei sau cu 3,1% (în prețuri comparabile) mai puțin faţă de rezultatele înregistrate la finele anului 2019.   Astfel, în perioada analizată investițiile în imobilizări corporale au constituit 29,5 mld. lei ce reprezintă 98,0% din valoarea totală a investițiilor, indicatorul fiind în descreștere cu 2,0% față de anul 2019. Investițiile în imobilizări necorporale au constituit 587,0 mil. lei sau cu 38,6% mai puțin față de anul precedent.

Întreprinderile mici și mijlocii (ÎMM) din Republica Moldova sunt susținute de ODIMM în vederea dezvoltării productivității și competitivității afacerilor pentru internaționalizarea acestora. În acest sens, 39 de companii din Republica Moldova au semnat contractele pentru acordarea suportului financiar nerambursabil prin intermediul schemei de „Business Voucher” a Programului de susținere a afacerilor cu potențial înalt de creștere și internaționalizare. Valoarea totală a voucherelor oferite câștigătorilor primului apel al programului constituie 4,4 mil. lei.  

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii invită autoritățile publice, instituțiile de cercetare, centrele universitare/de formare și antreprenorii  să participe la Sondajul de cercetare a sectorului de creștere, producere și promovare a plantelor erbacee și a produselor din plante cu valoare comercială adăugată din Republica Moldova.    Această cercetare de piață are ca scop obținerea unei imagini generale despre sectorul plantelor erbacee din Republica Moldova și cunoașterea necesităților de formare a antreprenorilor din acest domeniu.   

(29.2.6.7) Care este regimul fiscal al venitului obținut din locațiunea unui mijloc de transport de la o persoană fizică, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de către o persoană juridică? (29.2.6.11) Care este regimul fiscal al ajutoarelor materiale, oferite persoanelor terţe, care nu sunt angajaţi ai întreprinderii?

În ce cazuri agenții economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) au dreptul la alegerea regimului de impozitare prevăzut de Capitolul 71  sau regimului de impozitare aplicat în modul general stabilit? Care sunt condițiile ce reglementează obligația aplicării regimului general stabilit?

Întrebarea cum poate fi determinată de contribuabili cota TVA în cazul în care aceasta necesită aplicarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor încă este pusă de unii agenți economici, fapt care a determinat necesitatea explicațiilor ce vor urma.   Conform prevederilor art. 96 lit. b) liniuțele 1-5  din Codul fiscal, se aplică cota redusă în mărime de 8% a TVA, la livrarea pe teritoriul Republicii Moldova1 pentru mărfurile de la pozițiile tarifare enumerate în mod exhaustiv la articolul indicat.

Guvernul a susținut în cadrul ședinței din 14 iulie curent proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Listei produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt ce urmează a fi plasate în rețelele comerciale în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial (Lista), care include 132 poziții. Lista a fost elaborată de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) întru executarea prevederilor Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, conform căreia (art. 211 alin. (12)) Guvernul urmează să aprobe Lista produselor ce urmează a fi achiziționate de comerciant și expuse în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial.  

În cazul în care conducătorul întreprinderii sau o altă persoană cu funcție de răspundere se află în concediu medical în legătură cu tratamentul infecției cu virusul SARS-CoV-2 la data-limită de depunere a dărilor de seamă fiscale, aceasta va beneficia de prelungirea termenului de prezentare a rapoartelor și a termenului de stingere a obligațiilor pentru achitarea impozitelor, taxelor și a altor plăți obligatorii.

Informaţia care se conţine la contul personal de asigurări sociale, de regulă, este utilă pentru persoanele asigurate care întrunesc condițiile de stabilire a unui drept social (pensie, indemnizaţie) pentru a verifica corectitudinea contribuţiilor de asigurări sociale calculate și plătite la bugetul asigurărilor sociale de stat.   Totodată, pe parcursul ultimelor perioade, extrasul din contul personal mai este solicitat și de către angajator pentru confirmarea stagiului de cotizare în cazul necesităţii stabilirii indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă din mijloacele angajatorului pentru primele 5 zile de îmbolnăvire în cazul bolilor obișnuite.

Pentru angajații din cadrul Fondului special pentru manuale, instituție din subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, vor fi aplicate prevederile Hotărârii Guvernului cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară. În Monitorul Oficial de vineri, 1 martie, a fost publicată Hotărârea pentru modificarea anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 743/2002 cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară.

Pentru a nu afecta drepturile persoanelor asigurate la stabilirea drepturilor sociale ale persoanelor asigurate, în special, a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, Casa Națională de Asigurări Sociale solicită ca informaţia prezentată de angajatori despre contribuţiile calculate şi achitate angajaților să fie înscrisă corect în Darea de seamă IPC21, cu depunerea operativă a acesteia în mod electronic sau pe suport de hârtie, după caz, deoarece legislaţia prevede termene concrete de stabilire a prestaţiilor sociale de către CNAS.   Totodată, CNAS reaminteşte angajatorilor că aceștia urmează să prezinte Dările de seamă IPC 21 în termene cât mat restrânse.

Sunt angajat în calitate de paznic cu regimul de muncă 24 peste 48 ore la o întreprindere care oferă angajaților tichete de masă. Mie mi se oferă doar 10 tichete lunar, motivând că acestea sunt oferite pentru zilele efectiv lucrate. Este corect că nu se ține cont de numărul total al orelor în care sunt prezent la muncă? Conform art. 11 din Regulamentul cu privire la modul de operare cu tichete de masa, “numărul tichetelor de masă de care poate să beneficieze un salariat pe parcursul unei luni calendaristice nu trebuie sa depașească numărul de zile efectiv lucrate de către salariat la locul de muncă de bază în luna precedentă celei de acordare a tichetelor, în condițiile prevederilor contractuale.”

Lista agenților economici – întreprinderi ale industriei ușoare și a tipurilor de servicii prestate de către aceștia pe teritoriul Republicii Moldova solicitanților plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecționare activă scutite de TVA cu drept de deducere a fost actualizată. În Monitorul Oficial din 12 iulie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Economiei nr. 159 din 08.07.2019 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66 /2010.

Concediul paternal se acordă pentru a asigura participarea efectivă a tatălui la îngrijirea copilului nou-născut. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сondiţiile de acordare a concediului paternal plătit. Litigiile ce ţin de stabilirea, calcularea şi plata indemnizaţiei paternalе se soluţionează de Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS), a cărei decizie poate fi atacată în instanţa de judecată, conform legislaţiei în vigoare.

La virarea la bugetul de stat a defalcărilor pentru finanţarea sistemului de documente normative în construcţii de către contribuabili urmează a fi consultate prevederile Legii nr. 721/1996 (Lege nr. 721/1996) privind calitatea în construcţii.

În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (11) din Codul fiscal, cheltuielile aferente reparaţiei curente şi capitale a mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor alin.(2) se permit spre deducere în limita a 15% din suma calculată a locaţiunii, arendei, leasingului operaţional sau redevenţei (plăţii pentru concesiune), suportată pe parcursul perioadei fiscale, iar în cazul cheltuielilor de reparaţie a mijloacelor de transport aerian internaţional – în mărime de 100% din suma calculată a ratei de leasing operaţional, suportată pe parcursul perioadei fiscale. În sensul alineat dat, prin mijloacele fixe ce nu corespund prevederilor alin.(2) se înţeleg mijloacele fixe care sînt utilizate în activitatea de întreprinzător a agentului economic conform contractului de arendă, locaţiune, leasing operaţional, concesiune, ale căror cheltuieli aferente, potrivit contractului nominalizat, revin arendaşului, locatarului sau concesionarului.