Specialiștii de profil contabil din cadrul întreprinderilor care dispun de centrale fotovoltaice (în continuare – CFV) conectate la rețeaua energiei electrice (în continuare – e/e), se confruntă cu un șir de întrebări specifice privind modul de contabilizare

Până pe data de 30 iunie 2020, băncile comerciale reeșalonează creditele oferite persoanelor juridice și fizice, a comunicat Banca Națională a Moldovei în cadrul unei ședințe de lucru ce a avut loc la Guvern, fiind examinate mecanismele de reeșalonare a împrumuturilor oferite de băncile comerciale și instituțiile nebancare. Totodată, accesibilitatea procedurii este probată de numărul mare de debitori care au aplicat-o.

În Monitorul Oficial de astăzi, 20 august curent, Serviciul Fiscal de Stat a publicat Ordinul nr. 434 din 9 august 2021 cu privire la modificarea unor ordine.  În scopul asigurării unei administrări fiscale eficiente, în temeiul art. 1323 alin. (10) și art. 133 alin. (1) pct. 8) și alin (2) pct. 4) din Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, ediție specială), precum și în vederea aducerii în concordanță a actelor normative cu noua structură a Serviciului Fiscal de Stat, aprobată prin ordinul Ministerului Finanțelor nr. 04.05.2021,

Aspecte generale   Organizație necomercială (ONC) reprezintă o persoană juridică al cărei scop este altul decât obţinerea de venit şi care este înregistrată în modul prevăzut de legislaţie. ONC sunt în drept să desfăşoare orice gen de activitate neinterzis de lege, care ţine de realizarea scopurilor prevăzute de statut. Venitul obţinut de ONC se utilizează doar în scopuri statutare concrete pentru organizarea şi realizarea obiectivelor acesteia şi nu poate fi distribuit fondatorilor, membrilor sau angajaților organizației.

La 1 octombrie, colectivul Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) marchează, pentru prima dată, Ziua fondării CTIF. Această zi a fost instituită, în calitate de sărbătoare profesională a angajaților instituției, printr-un ordin al Ministerului Finanțelor, fondatorul CTIF, emis la 1 octombrie 2018. Decizia a fost luată la solicitarea mai multor angajați ai CTIF în legătură cu împlinirea, la 1 octombrie 2018, a 45 de ani de la constituirea Centrului de calcul al Ministerului Finanțelor, care în decursul anilor și-a schimbat statutul de câteva ori, fiind transformat anul trecut, prin Hotărârea Guvernului nr. 125 din 6.02.2018, în CTIF. Cu acest prilej, am discutat cu directorul CTIF, Corneliu Jaloba, despre unele bilanțuri ale activității instituției, preocupările curente, provocările și proiectele de viitor ale acesteia.

În ședința de astăzi a Parlamentului, cu 83 de voturi ale deputaților, în lectură finală au fost aprobate modificări și completări în Codul muncii, Legea salarizării și Legea salarizării în sectorul bugetar, scopul intervenției în aceste acte legislative fiind motivarea angajaților pentru prestarea muncii în condiții cu risc sporit.   Astfel, pentru munca prestată în condiții nefavorabile și a celor cu risc sporit pentru sănătate pe perioada decretării stării de urgență în sănătate publică, salariaților li se vor stabili sporuri de compensare. Cuantumul sporurilor urmează a fi stabilite de Guvern în funcție de greutate și nocivitate, cu consultarea patronatelor și sindicatelor, dar nu poate fi mai mic decât cel prevăzută de Legea salarizării.

Programe flexibile de muncă vor putea fi stabilite de angajator de comun acord cu salariatul și la solicitarea angajatului, dacă această posibilitate va fi prevăzută în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv de muncă, sau în regulamentul intern al unităţii, ori în alt act normativ la nivel de unitate.   Această normă poate fi introdusă în Codul muncii (CM) prin completarea acestuia cu art. 1001 ce va reglementa programul flexibil de muncă și este parte componentă a unui proiect de lege elaborat de Guvern și propus pentru aprobare Parlamentului.

Proiectul hotărârii de Guvern prin care se propune aprobarea Regulamentului cu privire la evidenţa unică a contravenţiilor, a cauzelor contravenționale şi a persoanelor care au săvârşit contravenții și crearea Registrului de stat al contravenţiilor – SIA ECPSC, a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 25 martie 2021.   Sistemul reprezintă un ansamblu de resurse și tehnologii informaționale, mijloace tehnice de program și metodologii, aflate în interconexiune și destinate evidenței contravenţiilor, a cauzelor contravenţionale şi a subiecților,

Cabinetul de miniștri a aprobat ieri, 22 decembrie 2020, extinderea moratoriului temporar privind încadrarea personalului din sectorul bugetar pe funcțiile vacante înregistrate.

Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (valabil pentru toate întreprinderile, organizațiile, instituțiile cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică), care este stabilit de Guvern în funcţie de creşterea sumară anuală a indicelui preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel național, va fi examinat astăzi, 10 decembrie, în ședința secretarilor de stat.   Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de modificare a mărimii  salariului minim garantat în sectorul real, fiind propusă majoratea acestuia până la 2935 lei (17,37 lei pe oră, 169 ore per lună), din 1 ianuarie 2021.

De astăzi, 1 aprilie 2021, toate pensiile vor fi indexate cu 3,89%, coeficientul de indexare constituind media creșterii anuale a indicilor prețurilor de consum pentru ultimii trei ani. Pentru indexarea pensiilor a peste 663 mii de beneficiari în bugetul asigurărilor sociale de stat pentru acest an au fost planificate mijloace financiare în suma de 608 mil. lei, comunică Casa Naţională de Asigurări Sociale. Indexarea este prevăzută pentru următoarele categorii de pensii: toate pensiile stabilite şi recalculate în temeiul Legii privind sistemul public de pensii; pensiile pentru vechime în muncă; pensiile funcţionarilor publici;

La 30 martie a.c., Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” a marcat 10 ani de la fondare. Despre succesele obținute către acest jubileu discutăm cu directorul, dna Rodica Musteața-Staci.  - Pentru o revistă de specialitate în domeniile fiscal și contabil, cum e „Monitorul Fiscal FISC.MD”, 10 ani de activitate înseamnă mult sau puțin?

În contextul dezvoltări relațiilor între state apare necesitatea de a elimina obstacolele pe care dubla impunere internațională le creează în circulaţia transfrontalieră a bunurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor. Prin urmare, statele, inclusiv RM, sunt motivate și cointeresate pentru încheierea convenţiilor/ acordurilor în scopul evitării dublei impuneri și prevenirii evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe proprietate.

În conformitate cu prevederile art.901 alin.(31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin şi achită la buget un impozit în mărime de 6% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, achitate în folosul persoanelor fizice rezidente, cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv. Noțiunea de dividend este reglementată în art.12 pct.4) din CF1.      Astfel, veniturile obținute de către asociați peste cota de participație depusă în capitalul social nu cad sub incidența noțiunii de „dividend” și nu poate fi aplicat tratamentul fiscal aferent dividendelor.

Ministerul Finanțelor comunică despre Inițierea procesului de elaborare a proiectului hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind modul de funcţionare şi utilizare a Ghişeului unic de raportare - raportare.gov.md. Până la data de 17 decembrie 2020, părțile interesate pot înainta propuneri și sugestii în adresa persoanei responsabile la adresa de e-mail gheorghe.todirean@sfs.md sau la numărul de telefon 022 82 33 63 (Gheorghe Todirean, SFS, Direcția expertiză juridică).

Serviciul Fiscal de Stat propune spre consultare proiectul de modificare a prevederilor Ordinului nr. 427/2018 cu privire la stabilirea modului, structurii și termenilor de prezentare a informației de către subiecții nominalizați în art. 92 și art.22611 din Codul fiscal. Amintim că acesta stabilește obligativitatea prezentării în adresa autorității fiscale a informațiilor și notelor informative de către 14 subiecți ai declarării (instituțiile financiare, companiile turistice, companiile de asigurare, BNM, birourile istoriilor de credit, executorii judecătorești, agenți economici etc.).  

Analiza impactului implementării măsurilor din proiectul Regulamentului privind incinerarea și coincinerarea deșeurilor (Regulament) elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) va fi analizat în cadrul ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător.   Proiectul este elaborat în temeiul Legii nr. 209/2016 privind deșeurile și pentru executarea prevederilor din Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023. Se așteaptă că, în urma implementării activităților din Regulament la nivel național, operatorii vor putea contribui la reducerea cu până la 90% a volumului deșeurilor ajunse la groapa de gunoi și, respectiv, micșorarea treptată a suprafețelor de teren supuse contaminării prin depozitare a deșeurilor,

În ultima perioadă cashback-ul devine un instrument utilizat tot mai frecvent, însă uneori utilizatorii nu iau în calcul toate aspecte ce țin de această alternativă a reducerilor directe. Din acest motiv ne-am propus ca în noua ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” să dezvăluim mai multe detalii despre cashback din perspectivă contabilă și fiscală. Articolul intitulat „Кэшбэк (cashback): правила бухгалтерского учета и налогообложения” este elaborat de Natalia Zlatina și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.  

Pentru anul 2023 calcularea şi achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii de către plătitorii de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.489/ 1999 privind sistemul public de asigurări sociale şi Legii nr. 357/2022 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.   Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel.