Ieri, 30 martie, a avut loc ședința de Guvern, în care a fost aprobat proiectul hotărârii cu privire la propunerea declarării stării de urgenţă pe teritoriul întregii țări. Documentul prevede remiterea Legislativului a Raportului1 Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova privind necesitatea declarării stării de urgenţă, precum și înaintarea propunerii de declarare de către Parlament a stării de urgență. Proiectul legii necesită alocarea mijloacelor financiare din bugetul de stat, însă nu pot fi cuantificate la momentul de faţă, se spune în nota proiectului.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de lege prin care propune revizuirea condițiilor de acordare a dreptului la pensie judecătorilor în vederea diminuării discrepanței și asigurării echității sociale. Astfel, se propune ca, începând cu 1 iulie 2020, vârsta de pensionare pentru judecători să fie stabilită de 50 de ani 6 luni atât pentru bărbați cât și pentru femei, iar ulterior, în fiecare an, vârsta de pensionare să fie majorată eşalonat, până la atingerea vârstei de 63 ani.

Capitolul I Capitolul I, partea a II-a Capitolul II Capitolul III

Este în drept contribuabilul să nimicească documentele, dacă perioada pentru care intenționează să nimicească actele nu a fost supusă controlului fiscal?   Conform art.17 al Legii contabilităţii şi raportării financiare nr. 287/2017, entitatea este obligată să păstreze documentele contabile (documentele primare, registrele contabile, situaţiile financiare şi alte acte) aferente organizării şi ţinerii contabilităţii, care sunt sistematizate şi păstrate conform regulilor și termenelor stabilite de Organul de stat pentru supravegherea şi administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova. 

Conform art.44 alin.(l) lit. c) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997, pentru persoanele juridice se aplică metoda de evidență a contabilității de angajamente. Totodată, potrivit art. 44 alin.(3) lit. b) din Codul fiscal, contabilitatea de angajament tratează recunoașterea deducerii în perioada fiscală în care au fost calculate sau au fost suportate cheltuielile ori au fost efectuate alte plăti, cu condiția că aceste cheltuieli şi plăţi nu trebuie raportate la o altă perioadă fiscală în scopul reflectării corecte a venitului.

Ordinul nr.278-A al Casei Naționale de Asigurări Sociale din 24 decembrie 2020 cu privire la publicarea Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2019 se regăsește pe paginile Monitorului Oficial al RM din 8 ianuarie 2021. Indicatorii BASS care inițial au fost stabiliți la venituri și cheltuieli în sumă de 21427381,2 mii de lei, pe parcursul anului 2019 au fost modificați, veniturile fiind aprobate în sumă de 21869879,9 mii de lei, iar cheltuielile – în sumă de 21886893,8 mii de lei, cu un deficit de 17013,9 mii lei.   Conform Raportului, la situația de 1 ianuarie 2020 veniturile BASS au fost executate în sumă de 21748348,6 mii lei, cu 9,9% mai mult față de anul precedent și cu 0,6% mai puțin față de prevederile anuale precizate.

Situațiile în care persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător intră în incapacitate de plată a obligațiilor asumate prin diferite contracte (de exemplu, cele de împrimut de la peroane fizice și juridice sau de creditare de la instituțiile financiare) sunt destul de frecvente. În acest context, apare întrebarea ce ține de baza legală a insolvabilității acestora și consecințele de neexecutare a obligațiilor de către aceste persoane în Republica Moldova, dar vom prezenta și unele aspecte de reglementare a procedurii de insolvabilitate/ faliment în alte țări.  

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) continuă să-și dezvolte platforma online www.client.chamber.md cu scopul de a-și moderniza și simplifica serviciile în domeniul expertizei mărfurilor, evaluării bunurilor și emiterii de certificate de origine preferențiale. Din iunie 2021, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a început să emită rapoarte electronice privind expertiza și evaluarea, ceea ce va permite întreprinderilor să utilizeze toate serviciile disponibile pe platformă exclusiv online.

După divizarea CIP în variabile și constante (fixe) pe fiecare CR, acestea urmează a fi repartizate între costurile de producție ale produselor obținute, activelor biologice adiționale, greutății vii, adaosului greutății vii etc.

Cuantumul indemnizaţiei unice la naşterea copilului va fi majorat cu 685 lei. Astfel, în anul viitor indemnizația va constitui 6303 lei. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Hotărârii nr. 1478 din 15 noiembrie 2002 cu privire la indemnizaţiile adresate familiilor cu copii.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) continuă dezvoltarea platformei online www.client.chamber.md în scopul modernizării și simplificării serviciilor prestate în domeniul expertizei mărfurilor, evaluării bunurilor și emiterii de certificate de origine preferențiale. Din luna iunie 2021, CCI emite rapoarte electronice privind expertiza și evaluarea, ceea ce va permite întreprinderilor să utilizeze toate serviciile disponibile pe platformă exclusiv online.

Deputații au aprobat în prima lectură proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2020. Astfel, veniturile bugetului de stat vor constitui 44136,6 mil. lei, în creștere cu 8,6% față de anul 2019, iar cheltuielile sunt la nivel de 51551,9 mil. lei, fiind în creștere cu 11,3% comparativ cu anul curent. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, acele măsuri de politici pe care se bazează bugetul de stat se referă la extinderea autonomiei locale prin creșterea defalcărilor din impozitul pe venit al persoanelor fizice și suplinirea Fondului de susținere financiară a teritoriilor cu 10% din impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, majorarea salariilor angajaților bugetari cu 6-10%, implementarea programelor de asistență socială care prevăd prestații sociale mai mari pentru susținerea persoanelor cu venituri mici.

Ministerul Finanțelor a elaborat propune pentru consultări publice proiectul hotărârii Executivului care prevede menținerea achitării de către angajatorul de la locul de serviciu/de muncă de bază a tuturor drepturilor salariale lucrătorilor medicali detașați în cadrul instituţiilor medico-sanitare publice spitaliceşti destinate internării pacienţilor care întrunesc criteriile definiţiei de caz pentru COVID-19 până la 31 decembrie 2020, termenul fiind extins cu încă o lună.   Este propusă menținerea dreptului la spor lunar de compensare pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate în mărime de până la un salariu de bază a personalului ANSP,

În primele șapte luni ale anului curent, în Republica Moldova au fost importate mărfuri în sumă de $2,9 mld., cu 12,6% mai puțin decât în perioada similară din anul 2019, comunică Biroul Național de Statistică.   Valoarea mărfurilor importate din UE în această perioadă a constituit $1,3 mld. fiind cu 18,6% mai mică decât cea din anul precedent și deține o pondere de 45,9% în totalul importurilor. În același timp, importurile de mărfuri provenite din țările CSI au fost de $733,7 mil., diminuându-se cu 9,3% față de ianuarie-iulie 2019 și reprezintă de 25,4% din total.

Termenul de implementare al Programului „START pentru TINERI: o afacere durabilă la tine acasă” va fi extins de la 3 la 6 ani, în scopul susținerii afacerilor create de tineri. Respectiv, bugetului estimativ de implementare va fi majorat de la 60 mil. lei la 120 mil. lei.   Proiectul pentru modificarea HG nr. 973/2018 cu privire la aprobarea Programului a fost elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii în colaborare cu ODIMM și propus pentru examinare secretarilor generali în ședința desfășurată ieri, 14 ianuarie 2021.  

Restituirea TVA la investiţii (cheltuieli) capitale este reglementată de art.art.1011 din Codul fiscal1.  De asemenea, potrivit modificărilor operate la art.93 pct.18) din CF prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în vigoare din 1 ianuarie 2021 (cu unele excepţii  prevăzute la art.LV al Legii), investiţii (cheltuieli) capitale reprezintă costuri şi cheltuieli suportate de către agentul economic în legătură cu reparaţia capitală, crearea şi/sau procurarea mijloacelor fixe şi a imobilizărilor necorporale destinate utilizării în procesul de producţie (prestare servicii/executare lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea valorii mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale.

Bibliotecă reprezintă instituția sau o subdiviziune structurală a unei instituţii, al cărei scop principal este oferirea accesului la resurse informaţionale, la servicii şi facilităţi pentru a satisface necesităţile de lectură, informare, instruire, cercetare, educaţionale, culturale şi de recreere ale utilizatorilor acesteia.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI RM) continuă să-și dezvolte platforma online www.client.chamber.md cu scopul de a moderniza și simplifica serviciile în domeniul expertizei mărfurilor, evaluării bunurilor și emiterii de certificate de origine preferențiale. Săptămâna trecută, 50 de noi agenți economici s-au conectat la platforma online și au primit semnături electronice gratuite cu sprijinul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul Proiectului „Optim - Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova ‘’ realizat de HELVETAS Swiss Intercooperation.

Raportul pentru anul 2017 al Băncii Naționale a Moldovei, prezentat de Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, a fost audiat în cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe. Potrivit oficialului, țara noastră a înregistrat în anul precedent o creştere a economiei, dar a cunoscut şi o majorare temporară a preţurilor interne de consum. Astfel, produsul intern brut a progresat cu 4,5%, fiind susţinut de creşterea consumului intern si a producţiei din sectorul agrar.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege ce are ca scop consolidarea stabilității sectorului financiar și îmbunătățirea cadrului legal aferent garantării depozitelor în sistemul bancar. Astfel, autorii propun majorarea plafonului de garantare a depozitelor până la 50 mii lei, începând cu anul 2020, în prezent acesta fiind de 20 mii lei. Se consideră că majorarea va asigura o rată mai mare de returnare a depozitelor deținute de băncile licențiate în cazul în care acestea devin indisponibile, va crește nivelul de încredere al societății în sistemul bancar și al siguranței mijloacelor financiare plasate în sistemul bancar, care va genera și o majorare a plasamentelor și depozitelor deținute de băncile licențiate.