În Monitorul Oficial de astăzi, 23 septembrie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 22.09.2020 cu privire la modificarea unor ordine.    În conformitate cu articolele 7 și 12 ale Articolului I din Legea privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60/2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.108-109 (7437-7438) din 25 aprilie 2020), în redacția Legii pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative nr.176 din 11 septembrie 2020,

 Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a aprobat, în ședința de astăzi, raportul asupra proiectului de modificare a unor acte normative (politica bugetar-fiscală pentru anul 2021), pentru prima lectură.   Documentul a fost elaborat de către Guvern, ținându-se cont de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional, dar și de condițiile climaterice nefavorabile și, respectiv, de necesitatea susținerii mai multor domenii economice, sectorului agroindustrial și populației. Potrivit autorilor, proiectul reflectă soluțiile optime de racordare la condițiile existente.  

„Ucraina se situează pe locul șase printre principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova, fiind pe locul nouă la compartimentul export și pe locul patru la import. Țara vecină are o piață cu peste 40 mil. de consumatori, însă potențialul acesteia nu este valorificată pe deplin. Odată cu îmbunătățirea regimurilor administrative și vamale, unii producători autohtoni au reușit să depășească impedimentele și au penetrat pe piața vecină. Una din căile viabile pentru o dezvoltare rapidă este comerțul electronic, care comparativ cu cel clasic, prezintă avantaje în termen de logistică, promovare și accesibilitate”, a declarat Rodica Verbeniuc, directorul general al Agenției de Investiții, în cadrul celei de a IX-a sesiuni a programului „Export Morning” a fost desfășurată de Agenția de Investiții cu susținerea financiară a  proiectului Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) Agricultura Performantă în Moldova (APM).

Dreptul de acces la informație este consacrat de Constituție. Totuși acesta nu este un drept absolut, întrucât este supus unor restricții impuse de lege. Când este vorba de datele cu caracter personal, legea prevede o protecție aparte, astfel încât accesul la ele poate avea loc doar în condițiile legii. Potrivit Legii nr. 982/2000 privind accesul la informație (Legea nr. 982/2000), accesul la informațiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepția categoriilor de informații prevăzute de această lege, în care se includ și informațiile cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viața privată a persoanei, protejată de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.

Numărul persoanelor care au solicitat, în anul 2018, asistență consultativă și tehnică din partea Centrului de Apel al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) a crescut, față de anul 2017, cu 21,5% și a constituit peste 176,6 mii. Practic toate persoanele care au adresat cereri de acordare a asistenței la telefonul Centrului de Apel 0 8000 1525 au primit răspunsurile corespunzătoare în termenele stabilite. Potrivit unui raport al Direcției asistență clienți, care deservește Centrul de Apel, cele mai multe cereri de acordare a asistenței – peste 138,2 mii — au parvenit de la agenți economici. De la persoane fizice au fost recepționate circa 24,8 mii de cereri, iar de la autoritățile și instituțiile publice – peste 13,6 mii.

Cetățenii moldoveni care sunt angajați legal în Spania vor beneficia de pensii. În Monitorul Oficial de vineri, 5 octombrie curent, a fost publicat Decretul pentru inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului dintre Republica Moldova și Regatul Spaniei în domeniul securității sociale. Potrivit documentului, scopul acordului este asigurarea unui cadru de garanţii sociale pentru lucrătorii migranţi care domiciliază sau desfăşoară o activitate de muncă pe teritoriul unuia sau a ambelor state contractante.

Activitățile Serviciului Fiscal de Stat de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice care oferă în chirie bunuri imobile continuă și în anul 2019. Scopul acțiuni este asigurarea unui nivel înalt de conformare fiscală în acest domeniu de activitate. Astfel, pe parcursul lunilor ianuarie-martie curent, 1 032 de persoane fizice au înregistrat 3 135 contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a bunurilor imobile. Acestea au fost înregistrate la Direcțiile de deservire fiscală din teritoriul în care sunt amplasate.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Peste 300 de elevi și tineri s-au înscris la prima tabără de educație financiară din Republica Moldova, care a început astăzi în cadrul proiectului ”Dă sens banilor”, desfășurat de Banca Națională a Moldovei, în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.     În deschiderea evenimentului, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a menționat că educația financiară este o preocupare importantă a Băncii Naționale. „Astăzi, noua realitate pe care o parcurge întreaga omenire impune o  nouă viziune asupra educației financiare, bazată pe o abordare digitală, dar care, ca și până acum, să vină din suflet și  dorința de a sprijini publicul în lumea financiar-bancară”.  

Agențiile private ce desfășoară activitate legată de plasarea în câmpul muncii a cetățenilor vor solicita o singură licență și vor declara la Agenția Servicii Publice partenerii străini cu care colaborează, pentru a fi incluși în această licență. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a propus spre consultare proiectul hotărârii cu privire la aprobarea proiectului de lege privind modificarea unor acte normative. Astfel, se prevede instituirea unui sistem care ar permite agenților economici să activeze într-un regim liberalizat, însă cu instituirea unui mecanism riguros de sancționare în caz de depistare a activității ilicite.

Odată cu declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020, Comisia pentru Situații Excepționale a RM (în continuare – Comisia) este în drept să emită dispoziții prin care se stabilește un regim special de lucru pentru toate entitățile. Dispozițiile Comisiei sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul RM.

La data de 5 martie 2019, în Registrul de stat al unităților de drept privind întreprinderile înregistrate în Republica Moldova erau incluse 231259 de entități. Astfel, numărul acestora a crescut cu 5430 față de indicatorul din perioada similară a anului 2018, când erau înregistrate 225829 întreprinderi. În același timp, numărul întreprinderilor a crescut cu 12 237 comparativ cu aceeași perioadă din anul 2017, când au fost înregistrate 219 022 entități, și cu 17 934 mai mult decât în anul 2016 ( 213325).

Statul și entitățile cu autonomie financiară primesc ajutoare umanitare, care sunt distribuite și totodată utilizate  de către acestea. În prezentul articol vom expune modul  de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate de către entitățile cu autonomie financiară.  Care acte normative reglementează recepționarea,  distribuirea și utilizarea ajutoarelor umanitare? Recepționarea, distribuirea şi utilizarea ajutoarelor umanitare este reglementată de Legea nr. 1491/2002 cu privire la

Unul din angajaţii întreprinderii care în septembrie  2019 a fost eliberat din serviciu s-a adresat în instanţa de judecată. În luna mai 2021 a fost emisă hotărârea instanței prin care este dispusă restabilirea persoanei și achitarea de către întreprindere în beneficiul persoanei a unei sume în mărimea salariului mediu pe toată perioada de lipsă forţată de la serviciu. La etapa dată întreprinderea nu va achita suma respectivă, deoarece intenționează să atace hotărârea în instanțele superioare. Însă, potrivit aceleiași hotărâri, întreprinderea se obligă în conformitate cu art. 256 al Codului de procedură civilă să achite un salariu mediu care este stipulat că se execută imediat. Cum urmează a fi declarată această sumă în tabelul nr. 2 al Dării de seamă IPC21? Persoana urmează a fi reangajată începând cu luna iunie 2021.

Încasările Serviciului Vamal în primele 4 luni ale acestui an constituie la peste 6,6 mld. lei, fiind în creștere cu 78 mil. lei față de încasările din aceeași perioadă a anului precedent. Totodată, doar în luna aprilie au fost colectate la bugetul de stat încasări de peste 1 miliard de lei.

„Guvernul Republicii Moldova a fost consecvent în consolidarea sectorului TIC în ultimii ani, elaborând o serie de politici pentru susținerea sectorului. Doar câteva dintre aceste măsuri de impact sunt „Strategia Moldova Digitală 2020”, două documente de politici dedicate creșterii competitivității industriei IT și promovarea inovației digitale, Legea privind parcurile IT și IT Viza. Un rol special în acest domeniu îi revine startup-urilor tehnologice, care sunt un motor pentru promovarea inovației digitale. În acest sens încurajez antreprenorii și potențialii investitori să dezvolte și să promoveze soluții digitale adaptate la piața actuală, iar noi vom munci și în continuare pentru a elabora instrumente de susținere în acest sens și a elimina constrângerile existente”, a declarat Anatol Usatîi, ministrul Economiei și Infrastructurii, în cadrul evenimentului de deschidere „Moldova Startup Week 2020”, care are loc în perioada 16-20 noiembrie.

Deseori în procesul de negocieri dintre persoanele fizice și juridice privind vânzarea-cumpărarea bunurilor, se negociază valoarea netă ce urmează a fi achitată persoanei fizice  de către entitate. Însă, odată cu intrarea documentelor justificative în contabilitatea entității, contabilii se confruntă cu dificultăți de genul: în contractul de vânzare-cumpărare, autentificat notarial, valoarea tranzacției nu include reținerile ce urmează a fi efectuate din aceste sume și virate la buget. În acest articol ne propunem să atragem atenția asupra modului de calcul al valorii ce urmează a fi reflectată în contractul de vânzare-cumpărare, modul de contabilizare a operațiunilor privind procurarea terenurilor de la persoane fizice și modul de reflectare a acestor tranzacții în dările de seamă.

Mijloace suplimentare în sumă de 11,9 mil. lei au fost încasate la bugetul public național, potrivit raportului general al activităților de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” și a muncii „la negru”, realizate de grupurile multidisciplinare în anul 2017, publicat de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, la impozitul pe venitul reținut din plățile salariale, la buget s-a calculat suplimentar o plată în sumă de 3,4 mil. lei, dintre care 2,5 mil. – prin metode și din surse indirecte.

Unul dintre angajaţii întreprinderii a prezentat un certificat medical cu privire la aflarea în carantină pe parcursul a 14 zile din luna aprilie 2020 în legătură cu situaţia epidemiologică din ţară. Angajatorul a calculat indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă pentru primele 5 zile și a reflectat în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 cu codul categoriei persoanei asigurate 15311. Ulterior am fost informaţi că indemnizaţia în legătură cu carantina se achită începând cu prima zi din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS). Cum urmează angajatorul să corecteze situaţia dată pentru a exclude suma declarată?

Procedura în ordonanţă reprezintă o formă simplificată de apărare a drepturilor și intereselor creditorilor, pretenţiile cărora se bazează pe documente incontestabile. Aceasta poate fi definită ca fiind o procedură simplificată depusă în prima instanţă de apărare a drepturilor și intereselor creditorilor, alternativă procedurii contencioase, bazată pe probe scrise, autentice și incontestabile, condiţionată de natura pretenţiilor material-juridice indicate de lege, în al căror temei se eliberează ordonanţa judecătorească, care poate fi înaintată spre a fi executată silit conform Codului de executare (CE). Astfel, procedura în ordonanţă este o procedură simplificată, ce nu conţine etapa dezbaterilor judiciare, care se caracterizează prin existenţa părţilor și a litigiului de drept dintre acestea.