Programul de atragere a remitențelor în economie „PARE 1+1”, care a avut ca perioadă de implementare anii 2010-2021, ar putea fi extins până în anul 2024. Proiectul ce prevede modificarea Hotărârii Guvernului nr. 972/2010, prin care a fost aprobat programul respectiv, a fost inclus pe agenda ultimei ședințe a secretarilor generali ai ministerelor.   Potrivit autorilor documentului, extinderea Programului va contribui semnificativ la facilitarea accesului lucrătorilor migranţi şi beneficiarilor de remitențe la resursele financiare necesare înființării/dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii în Republica Moldova.

Potrivit reglementărilor contabile, la data raportării, poate fi necesară efectuarea operaţiunilor de depreciere pentru prezentarea stocurilor în situaţiile financiare la valoarea realizabilă netă, care nu depăşește valoarea contabilă a acestora

Astăzi, 18 februarie 2022, în MO a fost publicat Ordinul SFS nr. 63 din 14 februarie 2022 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 574/2021 cu privire la aprobarea formularului şi a modului de completare a solicitării de acordare din bugetul de stat a compensaţiei salariaţilor pentru implementarea măsurilor speciale privind asigurarea securităţii, protecţiei vieţii şi sănătăţii populaţiei (GCS2021).   Astfel, autoritatea fiscală a operat modificări în lit. c) la pct. 2.2 din Anexa nr. 2  la Ordinul indicat ce țin de cuantumului maxim al salariului mediu pe zi de la 450 lei

Serviciul Fiscal de Stat informează că, în conformitate cu prevederile art.266 alin.(1) din Codul fiscal, contribuabilii sunt în drept să solicite compensarea ori restituirea sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituite, prin depunerea cererii respective în termen de 6 ani din data efectuării și/sau apariției lor. Cererea depusă după expirarea termenului de 6 ani este nevalabilă. În acest caz, nu se va efectua nici o compensare ori restituire, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2). Depunerea cererii suspendă curgerea termenului indicat.

Programul Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022) include obiective specifice privind gestionarea acesteia, unul dintre obiective fiind dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat (VMS) prin diversificarea canalelor de vânzare a VMS, odată cu creșterea accesibilității persoanelor fizice la procurarea respectivelor valori mobiliare.   În acest context, Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire  la aprobarea Conceptului Sistemului Informațional „Programul de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat persoanelor fizice în Republica Moldova”.

Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile ce se referă la plafonarea taxelor locale, stabilite prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative. Amintim, aceasta ține de politica bugetar-fiscală pentru anul curent și prevedea plafonarea taxelor locale și reglementarea acestora pe termen mediu (3 ani), cu majorarea anuală în mărimea ratei inflației.   Decizia a fost luată astăzi, după examinarea Sesizării nr. 220a/2020. Hotărârea instanței este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.   Cu detalii vom reveni după publicarea hotărârii Curții Constituționale.  

În modalitatea de stingere a obligației fiscale prin scădere și luarea la evidență specială au fost operate unele modificări, care intră în vigoare începând de astăzi, 21 ianuarie, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr. 643 din 24 decembrie 2021 cu privire la modificarea Regulamentului privind modul de stingere prin scădere şi luare la evidenţă specială a obligaţiei fiscale, aprobat prin Ordinul nr.1108/2015 .   Astfel, în Decizia privind luarea la evidență specială în cazul care persoana se află în proces de lichidare sau în procedură de insolvabilitate (art. 206.alin (1), pct.b din CF) se va include suma restanţelor contribuabilului, înregistrate în Sistemul de evidenţă al SFS la data emiterii hotărârii instanţei de judecată,

În Monitorul Oficial din 15 iulie 2022 a fost publicată Legea nr. 160 din 7 iulie 2022 pentru modificarea unor acte normative fiind operate modificări în Legea nr. 22/2018 privind executarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri (în continuare Legea nr. 22/2018) şi în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare Legea nr. 489/1999).

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1599/2002 cu privire la regulile de origine, Serviciul Vamal este autoritatea împuternicită cu certificarea originii preferențiale a mărfurilor exportate din Republica Moldova. Pentru mărfurile exportate în statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi acordă Republicii Moldova Sistemul Generalizat de Preferinţe (SGP), Serviciul Vamal eliberează certificate de origine Forma A.

Cum poate fi reflectată în evidența contabilă datoria sau creanța generată de hotărârea unei instanțe de judecată? Reprezintă sau nu respectiva hotărâre un document primar, în baza căruia pot fi contabilizate faptele economice? Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite în continuare.

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103; b) nerezident care desfăşoară activitate conform art.5 pct.151);

Care sunt actele necesare de prezentat în vederea justificării valorii în vamă a mărfurilor importate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova și există în acest sens o listă prestabilită? În primul rând, este necesar de menționat că dreptul autorităților vamale de a solicita documente sau informații în sprijinul unei declarații vamale pe valoare este prevăzut de articolul 17 din Acordul de punere în aplicare a articolului 7 din GATT, la care Republica Moldova este parte.

Concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul e scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită. Articolul 5 din Codul muncii (în continuare - CM) garantează dreptul la concediu de odihnă anual plătit tuturor angajaților. Astfel, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă (CIM) sau deține o funcție publică în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în continuare - Legea nr. 158/2008) beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual plătit.

S.A. „Moldovagaz” va achita S.A. „Energocom” costul gazelor naturale procurate de la S.A. „Energocom” în luna octombrie 2021 - până la data de 20 noiembrie 2021, iar costul gazelor naturale procurate de la S.A. „Energocom” în luna noiembrie 2021 - până la data de 20 decembrie 2021. în acest scop, S.A. „Energocom” va semna cu S.A. „Moldovagaz” un contract de cesionare a fluxurilor băneşti în favoarea S.A. „Energocom”, până la onorarea deplină a obligaţiilor S.A. „Moldovagaz” faţă de S.A. „Energocom”. Contractul de cesionare a fluxurilor băneşti este parte integrantă a Contractului-cadru şi a Acordului adiţional la Contractul-cadru.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.   În articolul „Patrimoniul public transmis în gestiune (economică, delegată), comodat și alte forme de folosință.

În Monitorul Oficial1 a fost publicată Legea nr. 59 din 17 martie 2022 privind modificarea unor acte normative, care vine cu amendamente și la Legea insolvabilității nr. 149/2012 și are drept scop înlăturarea lacunelor legislative și a neconcordanțelor normative dintre Legea insolvabilității și Codul de procedură civilă (CPC). Acestea țin de modalitatea contestării hotărârilor instanței de insolvabilitate, precum și instituirea apelului drept unica cale de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârilor instanței de insolvabilitate.   Astfel, conform modificărilor operate, cererile de declarare a insolvabilității urmează a fi depuse la judecătoria competentă, în baza prevederilor CPC.

Ieri, 5 octombrie 2021, în ședința extraordinară a Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM)  a fost aprobată majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt până la 5,5 puncte procentuale. Totodată, a fost diminuat coridorul ratelor cu 0.5 p.p.- de la 2,5% la 2,0%. Astfel, rata la depozitele overnight va constitui 3,5% la sută, iar creditele overnight – 7,5%.   Potrivit comunicatului BNM, regulatorul continuă măsurile de înăsprire graduală a politicii monetare cu scopul de a atenua presiunile inflaționiste generate de efectele de runda a doua a creșterii prețurilor la nivel global, a costurilor de producție și de distribuție, a resurselor energetice și a produselor alimentare.

Societățile de asigurări, în calitate de entități de interes public, întocmesc Situațiile financiare în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară. Persoanele cu funcții de răspundere din cadrul societății de asigurări au obligația să organizeze și să țină contabilitatea conform Legii nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare (Legea nr. 287/2017),

Republica Moldova va explora tot mai puține oportunități de finanțare în condiții concesionale și semiconcesionale, acestea urmând a fi înlocuite cu finanțarea la costuri de piață, respectiv mai înalte. În procesul de gestiune a datoriei de stat ar trebui să se ia în considerare că aceasta ar putea duce la apariția unor noi riscuri sau la acutizarea celor existente, se spune în proiectul Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)” elaborat de Ministerul Finanțelor. Conform autorilor, documentul descrie strategia de finanțare a deficitului bugetului de stat, identificarea factorilor de cost și de risc aferenți, este bazat pe practicile internaţionale definite în „Liniile directoare ale Băncii Mondiale si FMI referitoare la elaborarea strategiilor de datorie pe termen mediu”, cu utilizarea instrumentului analitic Medium Term Debt Management Strategy (MTDS AT).

(Continuare. Partea I – în nr. 4 (74), 2022) În sensul Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr.270/2018) salarizarea angajaților din sectorul bugetar în condiții speciale prevede:   Situația de exercitare temporară a unei funcții de conducere - când persoana exercită temporar o