Serviciul Fiscal de Stat informează că, la data de 30 aprilie 2021 a expirat termenul limită pentru depunerea declarației cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2020 de către persoanele fizice-cetățeni. Conform datelor preliminare, în perioada 01 ianuarie 2021 – 30 aprilie 2021, au fost depuse în total 176 675 declarații, înregistrând o creștere față de anul precedent cu 11 218 declarații sau cu 6,8%.

Potrivit art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, plătitorii veniturilor prezintă Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile, darea de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate.   În tabelul nr.2 al dării de seamă (forma IPC21), a aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.94 din 30.07.2020, contribuabilii urmează să declare contribuțiile de asigurări sociale și informația privind evidența nominală a asiguraților.     În același timp, art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, stabilește că angajatorii care în luna de gestiune nu calculează contribuţii de asigurări sociale şi nu au angajaţi nu au obligaţia prezentării dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna respectivă.    Prin urmare, în cazul în care în luna de gestiune nu au fost efectuate plăți în folosul persoanelor fizice, nu au fost calculate contribuții de asigurări sociale şi nu au angajaţi, contribuabilul nu va prezenta darea de seamă pentru luna respectivă (Forma IPC21).

Au mai rămas 5 zile până la expirarea termenului-limită de depunere de către persoanele fizice-cetățeni a Declarației cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) pentru anul 2020, informează Serviciul Fiscal de Stat. Reamintim că termenul-limită este 30 aprilie 2021.   Declarația poate fi completată și prezentată de către persoana fizică la orice subdiviziune teritorială a Serviciului Fiscal de Stat.  

Deseori în procesul de negocieri dintre persoanele fizice și juridice privind vânzarea-cumpărarea bunurilor, se negociază valoarea netă ce urmează a fi achitată persoanei fizice  de către entitate. Însă, odată cu intrarea documentelor justificative în contabilitatea entității, contabilii se confruntă cu dificultăți de genul: în contractul de vânzare-cumpărare, autentificat notarial, valoarea tranzacției nu include reținerile ce urmează a fi efectuate din aceste sume și virate la buget. În acest articol ne propunem să atragem atenția asupra modului de calcul al valorii ce urmează a fi reflectată în contractul de vânzare-cumpărare, modul de contabilizare a operațiunilor privind procurarea terenurilor de la persoane fizice și modul de reflectare a acestor tranzacții în dările de seamă.

În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare, se consideră surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut.

În conformitate cu prevederile art. 228 alin. (2) din Codul fiscal (în continuare – CF), pentru neplata impozitului, taxei în termenul şi în bugetul stabilite conform legislaţiei fiscale se plăteşte o majorare de întârziere, pentru fiecare zi de întârziere a plăţii lor

Cuantumul compensării pentru consumul energiei termice în perioada rece a anului ar putea spori de la 67% până la 80% din diferența de preț, fiind propusă majorarea volumului de energie termică pentru care se efectuează compensarea diferenței de tarif de la 1 Gcal la 1,5 Gcal per consumator. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă ce are ca scop acordarea unor măsuri suplimentare de protecție socială a consumatorilor casnici, precum și a familiilor defavorizate în perioada rece a anului, în urma majorării tarifelor pentru consumul de energie termică.    

Liber-profesioniştii ce practică activitate în sectorul justiției (avocații, notarii, executorii judecătorești, administratorii autorizați, mediatorii) după înregistrarea activităţii în conformitate cu legile speciale, au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat la subdiviziunea teritorială a Casei Naţionale unde îşi au adresa juridică, respectând prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, amintește Casa Naţională de Asigurări Sociale.   În continuare oferim precizările autorității ce țin de unele aspecte privind calcularea, achitarea şi declararea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii aferente liber-profesioniştilor ce practică activitate în sectorul justiţiei.

Întreprinderea „X” acordă servicii de confecționare și reparație a mobilei. În cadrul prezentărilor agentul economic suportă anumite cheltuieli oferind potențialilor clienți cataloage și reviste din domeniul design și mobilă pentru care nu se încasează mijloace bănești. În acest context, sunt deductibile sau nu în scopuri fiscale asemenea cheltuieli suportate de întreprinderea „X”? 

Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.

Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), în cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod acțiunile debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere subsidiară solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanțelor creditorilor. Conform art. 247 din Legea nr. 149/2012, în sensul prezentei legi, membri ai organelor de conducere ai debitorului pot fi:

Restituirea mijloacelor din BASS se efectuează în baza cererii plătitorului. În caz de nedepunere a cererii privind restituirea mijloacelor din BASS, excedentul sumelor plătite în plus se lasă în contul stingerii obligaţiilor ulterioare. Totodată, restituirea va fi posibilă cu condiţia că plătitorul nu are restanţe faţă de BASS. În cazul în care plătitorul are obligaţii faţă de acest buget, în mod prioritar va fi asigurată stingerea acestora.   Casa Naţională de Asigurări Sociale,  în scopul ajustării reglementărilor restituirii sau recuperării a mijloacelor din bugetul asigurărilor sociale de stat, a operat modificări la Regulamentul privind restituirea sumelor din bugetul asigurărilor sociale de stat plătitorilor de contribuţii.  Ordinul nr. 201-A din 29 septembrie 2021 a fost plasat pe pagina oficială a autorității.

Compania nerezidentă, întru desfășurarea activității de întreprinzător pe teritoriul RM, a deschis o sucursală. Urmează sau nu sucursala nerezidentului să rețină la sursa de plată impozitul pe venit din veniturile sub formă de mijloace bănești transferate către compania nerezidentă (întreprindere mamă)? Se califică aceste venituri drept dividende?   În conformitate cu art. 240 Codul Civil, sucursala este o subdiviziune separată a persoanei juridice, situată în afara sediului acesteia, care are aparenţa permanenţei, propria conducere şi dotarea materială necesară pentru a desfăşura o parte sau toate activităţile persoanei juridice.

La data de 5 iunie anul 2025 a intrat în vigoare Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 266 din 21.05.2025 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 427/2018 cu privire la stabilirea modului,

(Continuare. Partea I în nr. 2 (65), 2021) Anul 2020 este al treilea exercițiu (după anii 2018 și 2019) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În conformitate cu prevederile Contractului cu privire la desfășurarea activității în Parcul pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” (pct. 2.4.6. din Contract), rezidentul are obligația să creeze condițiile necesare pentru efectuarea verificării îndeplinirii indicatorilor necesari pentru menținerea statutului rezidentului parcului pentru tehnologia informației, potrivit art. 18 din Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr. 77/2016).

Conform prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

 Articolul 6918 alin.(1) din Codul fiscal, stabilește cota impozitului pe venit pentru persoanele care desfășoară activitate în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie, şi/sau horticultură, şi/sau a obiectelor regnului vegetal în mărime de 6% din obiectul impunerii.

Avocații, care își desfășoară activitatea sub forma de cabinet individual al avocatului, pot desemna un cuantum procentual de 2% din suma impozitului pe venit reținut?   Potrivit prevederilor art.152 din Codul fiscal, contribuabilul persoană fizică rezidentă, care nu are datorii la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale anterioare, este în drept de a desemna un cuantum procentual de 2% din suma impozitului pe venit calculat anual la buget către unul dintre beneficiarii desemnării procentuale, incluși în Lista aprobată anual de Agenţia Servicii Publice.

Conform art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, veniturile achitate și impozitul pe venit reținut la sursa de plată se reflectă în Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017.

Executivul a aprobat, în cadrul ședinței din 3 noiembrie curent, proiectul hotărârii de Guvern privind semnarea Convenției dintre Republica Moldova și Republica Franceză pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit. Convenția are ca scop dezvoltarea relațiilor economice dintre cele două țări, atât în domeniul dublei impuneri a persoanelor fizice și juridice, cât și în scopul atragerii investițiilor străine și va crea condiții egale pentru toți agenții economici care vor desfășura activitate de întreprinzător pe teritoriul statelor contractante.   Potrivit notei informative a proiectului, în procesul discuțiilor cu partea franceză au fost negociate cotele impozitului pe veniturile de la articolul 10 „